Noua Caledonie, teritoriu francez cu 270.000 de locuitori din Pacific, urmează să decidă la un referendum care are loc duminică dacă doreşte să rămână în cadrul Franţei - scenariul cel mai probabil - sau dacă alege independenţa, relatează AFP şi Kyodo.

Aproape 175.000 de locuitori cu drept de vot din arhipelagul care aparţine Franţei din 1853 şi dispune de importante rezerve de nichel trebuie să se pronunţe dacă vor ca "Noua Caledonie să devină pe deplin suverană şi independentă".

Iminenţa scrutinului era puţin vizibilă vineri în capitala Noumea şi în împrejurimile sale, unde trăieşte două treimi din populaţie.

Sondajele prevăd victoria lui "nu", în proporţie de 63% până la 75%.

Într-o vizită efectuată în iunie în teritoriu, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că "Franţa nu va mai fi la fel fără Noua Caledonie", insistând însă că nu intenţionează să ia partea nimănui, într-un discurs susţinut la 20 de ani după acordul de la Noumea, din 1998, care a pus capăt violenţelor şi a dat startul unui proces de decolonizare în etape, deschizând calea unui referendum pentru autodeterminare.

Emmanuel Macron a fost primul preşedinte francez care s-a deplasat pe insula Ouvea, în estul arhipelagului, scena unor confruntări soldate cu victime între militanţi separatişti şi militari francezi. La 5 mai 1988, armata franceză a luat cu asalt grota Ouvea (în estul arhipelagului), unde jandarmi erau ţinuţi ostatici de militanţi secesionişti, asalt care s-a soldat cu moartea a 21 de oameni, doi militari şi 19 militanţi pentru independenţă kanak, dintre care unii au fost executaţi sumar.

O eventuală independenţă faţă de Franţa ar fi o premieră după cea a Djibouti (1977) şi Vanuatu (1980), fost condominium franco-britanic din Noile Hebride, care se învecinează cu Noua Caledonie.

Spre deosebire de alţi vecini din Pacific, Noua Caledonie este relativ bogată, în 2017 produsul intern brut per capita fiind de aproape 33.000 de dolari, de 10 ori mai mult decât în Vanuatu, de exemplu. Pe lângă rezervele de nichel - circa un sfert din totalul mondial -, reprezentând aproape 20% din veniturile PIB, teritoriul primeşte un ajutor financiar considerabil de la Paris, de aproximativ alte 15% din PIB.

Totuşi, această relativă bunăstare este distribuită inegal, indigenii kanak - melanezieni - fiind în mare parte excluşi. Astfel, sărăcia în regiunile locuite majoritar de indigeni este de şase ori mai mare decât în sud, unde principalul grup etnic îl reprezintă europenii.

În arhipelag, mulţi din ambele tabere, pro şi contra independenţă, se tem ca tinerii kanak, afectaţi de inegalităţile economice, de rata ridicată a eşecului şcolar şi a şomajului, să nu se manifeste violent în cazul unei victorii a lui "nu". Un Comitet al înţelepţilor, creat pentru a veghea la buna desfăşurare a scrutinului, a chemat la "respectarea alegerii exprimate", iar liderii formaţiunilor politice le-au cerut susţinătorilor lor "discreţie", duminică seara, după vot.

Un număr de 250 de delegaţi - magistraţi, funcţionari ai prefecturii sau cadre didactice - vor fi desfăşuraţi de altfel duminică în birourile de vot, iar la faţa locului se vor afla de asemenea observatori ai ONU.

Potrivit acordului de la Noumea, dacă va câştiga "nu", se vor mai putea desfăşura încă două referendumuri în următorii patru ani.

Premierul francez Edouard Philippe este aşteptat luni în "Caillou", cum este supranumită Noua Caledonie, pentru a se "întâlni cu ansamblul forţelor politice" şi a "discuta" despre viitorul acestui teritoriul. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Sorin Popescu, editor online: Gabriela Badea)

Sursa foto: www.hawaiipublicradio.org