Arabia Saudită ar avea mai mult de pierdut decât de câştigat din punct de vedere economic în cazul unei escaladări a tensiunilor cu SUA, estimează experţii occidentali, la două săptămâni de la dispariţia jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, care a dat naştere la ameninţări neobişnuite între cei doi aliaţi apropiaţi, relatează marţi AFP.

Semn al gravităţii crizei, preşedintele Donald Trump l-a trimis pe secretarul său de stat Mike Pompeo la Riad, unde acesta urma să poarte discuţii cu regele Salman şi influentul prinţ moştenitor Mohammed Bin Salman.

Potrivit lui Trump, suveranul a afirmat că "nu ştie nimic" despre soarta lui Jamal Khashoggi. Responsabili turci au afirmat că jurnalistul disident a fost asasinat de un comando saudit în consulatul regatului de la Istanbul.

De pe 2 octombrie acest caz a ajuns să aibă un impact planetar şi weekendul a fost marcat de ameninţări americane şi de replici saudite, deşi SUA sunt primul partener comercial al Arabiei Saudite.

Dacă Riadul, primul exportator mondial de ţiţei, ar recurge la arma petrolului - Arabia Saudită vinde un milion de barili pe zi în SUA - asta "ar distruge complet imaginea sa de 'furnizor fiabil' şi l-ar destabiliza pe 'MBS' (supranumele prinţului moştenitor saudit) faţă de elitele saudite", explică specialistul în energie Jean-Francois Seznec, stabilit în SUA.

Această afacere îl încurcă în cel mai înalt grad pe Donald Trump, care a făcut din relaţia sa personală cu regele Salman şi fiul său, prinţul Mohammed, unul dintre stâlpii strategiei sale constând în apropierea Arabiei Saudite şi Israelului împotriva Iranului.

Preşedintele american conta pe Riad să compenseze orice scădere a producţiei de petrol - şi deci a tensiunilor asupra preţurilor - decurgând dintr-un nou set de sancţiuni prevăzut împotriva Teheranului la începutul lui noiembrie.

"Trump trage în toate direcţiile, el spune totul şi contrariul său" dar Congresul, unde aleşii se mobilizează puternic, "nu va ceda", observă Francois Heisbourg, consilier la Fundaţia pentru cercetare strategică cu sediul la Paris.

Parlamentarii democraţi, dar şi cei republicani, ar putea bloca vânzările de arme şi administraţia Trump ar fi sub presiune să sancţioneze anumiţi indivizi, dacă rolul statului saudit în dispariţia jurnalistului ar fi dovedit.

După discuţia sa telefonică cu regele Salman, Donald Trump nu a exclus ipoteza ca dispariţia lui Jamal Khashoggi să fi fost opera unor "asasini pe care nu îi controla nimeni". Anterior, Trump a vorbit despre o pedeapsă "severă", altfel spus sancţiuni, dacă responsabilitatea regatului se confirmă.

Această ameninţare a fost primită foarte prost la Riad, unde un înalt responsabil a reamintit că statul petrolier joacă un "rol vital în economia mondială" şi că în caz de măsuri punitive, el ar putea recurge chiar la acţiuni mai puternice, susţine el.

Canalul din capitala saudită Al-Arabiya a evocat 30 de măsuri potenţiale care ar putea afecta în special preţul petrolului - "un baril la 200 de dolari", în loc de 80 în prezent - precum şi moneda de referinţă pentru achiziţionarea sa.

Potrivit lui Jean-Francois Seznec, cercetător în cadrul Center for Global Energy al Atlantic Council, dacă criza ar degenera cu consecinţe asupra petrolului, "MBS ar putea solicita plăţi în yuan (moneda chineză în loc de dolar), dar asta destabiliza toată economia mondială şi ar face SUA să ia măsuri drastice" care ar putea precipita "o schimbare de conduce în Arabia Saudită".

Richard LeBaron, fost ambasador american în Kuweit, care lucrează tot în cadrul Atlantic Council, prezice că orice măsură de retorsiune a saudiţilor "nu îi va ajuta nici pe termen scurt, nici pe termen lung, întrucât va întări reputaţia crescândă de imprevizibilitate şi impetuozitate a regimului", care caută investitori "peste tot în lume".

Francois Heisbourg susţine că dacă Riadul ar recurge la un embargo petrolier, "producătorii de petrol de şist din SUA şi-ar freca mâinile, chinezii ar avea de suferit, la fel ca şi europenii".

Şi dacă Congresul american ar decide să blocheze vânzările de arme, "saudiţii ar putea să se întoarcă spre Rusia dar, o perioadă, regatul (care se bazează în întregime pe sisteme americane) nu va mai avea apărare din cauza unei grave probleme cu piesele de schimb".

La câteva zile după dispariţia lui Jamal Khashoggi, Donald Trump a declarat în cadrul unei reuniuni publice că regele Salman ar putea să nu reziste "două săptămâni" fără SUA.

O escaladare ar putea avea repercusiuni şi asupra schimbului de informaţii de securitate şi a ansamblului schimburilor comerciale cu Occidentul. Însă, potrivit lui Heisbourg, saudiţii "nu au interes să meargă prea departe".

O părere împărtăşită de Jean-Francois Seznec. "Da, categoric, ei au mai mult de pierdut decât de câştigat dintr-o escaladare", a spus el. "Este vorba numai despre gesticulări pentru a le da timp să găsească o soluţie".

Centrul de analize Soufan l-a criticat pe Trump pentru că a fundamentat relaţiile bilaterale cu Riadul "mai degrabă pe persoane decât pe principii" după ascensiunea prinţului Mohammed.

În mai multe declaraţii de săptămâna trecută, preşedintele american a vorbit despre mega-proiecte militare de 110 miliarde de dolari cu Riadul care generează locuri de muncă în SUA şi care sunt susceptibile să fie cheltuite de saudiţi "în Rusia sau în China", dacă relaţia Washington-Riad ar fi afectată.

Potrivit New York Times, cifra de 110 miliarde de dolari, anunţată în timpul unei vizite a lui Donald Trump la Riad în mai 2017, ar fi "umflată" şi ar consta numai în "scrisori de intenţie sau de interes". Şaptesprezece luni mai târziu, "marele câştig nu s-a materializat încă". AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)