Peste 9,4 milioane de persoane cu drept de vot sunt convocate duminică la urne în cadrul alegerilor regionale în Bavaria, un scrutin-cheie care ar putea deveni un dezastru pentru aliatul conservator al cancelarului Angela Merkel într-un moment în care guvernul său nu a fost niciodată atât de nepopular, comentează AFP.

"Marea coaliţie nu va deveni mai stabilă după ziua de duminică", apreciază publicaţia economică Handelsblatt, în timp ce social-democraţii din SPD, partener guvernamental, se aşteaptă la rândul lor la o confuzie completă, în faţa ascensiunii Verzilor şi a extremei drepte.

Primele sondaje la ieşirea de la urne vor fi anunţate în jurul orei 16:00 GMT.

Toate sondajele prezic Uniunii Creştin-Democrate (CSU)- extrem de conservatoare - o pierdere a majorităţii sale absolute în acest land federal din sudul Germaniei, pe care îl guvernează din anii'60, aproape fără a împărţi puterea cu altcineva.

Rezultatul scrutinului riscă să declanşeze o criză profundă în cadrul CSU - al cărei preşedinte este controversatul ministru de interne Horst Seehofer - şi ar putea avea efecte asupra executivului fragil de la Berlin.

În două săptămâni, alte alegeri regionale, anume cele din Hesse, se anunţă foarte strânse, de această dată pentru partidul de centru-dreapta al Angelei Merkel, Uniunea Creştin-Democrată (CDU), care guvernează landul împreună cu ecologiştii.

Cele două scrutine "vor afecta politica naţională şi, în consecinţă, reputaţia cancelarului", a avertizat deja preşedintele Camerei Deputaţilor, Wolfgang Schäuble, unul dintre fidelii Angelei Merkel.

Aflat la conducerea primei economii europene de 13 ani, cancelarul are o poziţie slăbită în ţară după alegerile legislative din 24 septembrie, care au fost marcate de ascensiunea partidului de extrema dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD).

Ascensiunea acestuia a fost favorizată de sosirea a peste un milion de refugiaţi între 2015 şi 2016, chiar dacă politica germană privind migraţia a fost mult mai restrictivă de atunci.

A fost nevoie de şase luni ca Angela Merkel să formeze un guvern, cu un SPD în plină criză şi reticent de a se angaja într-o nouă mare coaliţie.

Un sondaj publicat joi arată amploarea nemulţumirii germanilor faţă de acest guvern condus de Angela Merkel.

Barometrul televiziunii publice ARD creditează coaliţia CDU/CSU cu mai puţin de 26% din sufragii. În alegerile legislative, cele două partide acumulaseră aproape 33%.

SPD continuă să scadă în preferinţe alegătorilor cu 15%, devenind al patrulea partid la nivel naţional, după AfD (16%) şi Verzii (17%).

Scoruri "catastrofale", apreciază Die Welt. "La CDU/CSU merge pe urmele SPD şi îşi pierde aureola de mare partid popular. Peisajul nostru politic se erodează, să fie doar începutul?", îşi exprimă îngrijorarea ziarul conservator.

În Bavaria catolică, CSU este creditată cu doar 33% până la 35% din voturi, faţă de 47,7% cât obţinuse în 2013. Partidul a încercat să atragă electoratul extremei drepte, neezitând să-i imite retorica agresivă faţă de migranţi, dar aparent fără succes.

Horst Seehofer a dus chiar guvernul de la Berlin în pragul unei rupturi, cerând o nouă înăsprire a politicii faţă de migranţi şi l-a susţinut fără rezerve pe şeful Serviciului de informaţii interne, Hans-Georg Maassen, care a fost demis în cele din urmă de Angela Merkel, fiind suspectat de complicitate cu extrema dreaptă.

Totuşi, partidul care ameninţă cel mai mult poziţia CSU nu este AfD, ci Verzii (19% din voturi în sondaje).

"În sfârşit, va exista democraţie în Bavaria. Hegemonia sa (a CSU ) se va termina", a anticipat încrezător copreşedintele Verzilor, Robert Hasbeck, într-o postare pe Twitter, trebuind să-şi ceară scuze pentru aceste cuvinte sâmbătă în urma criticilor care i-au fost adresate.

Un lucru pare sigur, CSU va trebui să caute unul sau mai mulţi parteneri pentru o coaliţie. "Alegătorii liberi", creditaţi cu 9% şi foarte apropiaţi din punct de vedere ideologic, ar putea să nu fie suficienţi. Liberalii din FDP, dacă trec de pragul 5%, ar putea fi o opţiune suplimentară.

Şeful guvernului regional, Markus Söder, a exclus pentru moment orice alianţă cu ecologiştii. Dar rămâne de văzut dacă îşi va păstra postul în cazul unui eşec electoral.

Între 2008 şi 2013, CSU şi-a pierdut majoritatea absolută, fiind obligată să guverneze cu liberalii, ceea ce a antrenat demisia liderilor săi de la acea vreme. AGERPRES/(AS- editor:Lilia Traci, editor online: Ada Vîlceanu)