Ungaria nu doreşte să 'se grăbească înspre abisul către care se îndreaptă aşa-zişii progresişti', a declarat luni ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, răspunzând unor critici formulate de ministrul francez pentru afaceri europene, Nathalie Loiseau, relatează agenţia MTI.

Într-un interviu acordat publicaţiei franceze L'Obs, Nathalie Loiseau a spus că trebuie dusă o luptă istorică împotriva guvernului condus de Viktor Orban, întrucât Ungaria merge pe un drum greşit şi radicalii din Europa trebuie opriţi. Ea a vorbit în acest context şi despre ameninţarea la adresa justiţiei şi statului de drept în Ungaria, precum şi despre scăderea reflectării opiniilor pluraliste în presa maghiară.

Într-o declaraţie dată ca replică, ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a acuzat guvernul francez că dispreţuieşte şi atacă în mod deschis Ungaria. 'Ea (Nathalie Loiseau n.red) vrea să-i spună poporului ungar cum trebuie să trăiască şi ea nu poate accepta că la ultimele alegeri democratice o majoritate covârşitoare a ungurilor au votat pentru guvernul lui Viktor Orban', a indicat şeful diplomaţiei ungare.

'Ministrul francez pro-migraţie consideră că guvernul ei este progresist, în timp ce despre unguri crede în mod evident că sunt înapoiaţi. Guvernul francez pare să creadă despre concepte precum securitatea, protecţia graniţelor şi cultura creştină că sunt depăşite. Dar ungurii insistă pe ele şi nu doresc să se grăbească înspre abisul către care se îndreaptă aşa-zişii progresişti', a continuat ministrul ungar de externe. El a asigurat mai departe că guvernul ungar 'nu va ridica mănuşa' şi va face tot posibilul pentru a apăra securitatea Ungariei, chiar şi în faţa unei forţe excesive, 'pentru că Ungaria nu este o provincie a Franţei'.

Oficialii de la Paris şi Budapesta au avut în ultima vreme o serie de dispute pe teme europene. În luna septembrie, Peter Szijjarto i-a reproşat omologului său francez Jean-Yves Le Drian că adoptă un 'ton colonial' faţă de Ungaria, reacţie legată de divergenţele din interiorul Uniunii Europene în chestiunea migraţiei.

Anterior, preşedintele francez Emmanuel Macron a afirmat că premierul ungar Viktor Orban şi vicepremierul italian Matteo Salvini creează o 'linie de fractură' în Uniunea Europeană, liderul de la Elysee criticând 'viziunea naţionalistă' a acestor doi politicieni, viziune opusă celei susţinute de 'progresiştii' din rândurile cărora face parte şi Macron.

Preşedintele francez consideră că alegerile europarlamentare din anul 2019 nu vor mai fi o confruntare între stânga şi dreapta, ci mai degrabă una între progresişti şi naţionalişti. Şi fosta sa adversară în turul doi al scrutinului prezidenţial, Marine Le Pen, lidera extremei drepte franceze, a estimat că europarlamentarele din mai anul viitor vor fi o competiţie între "o viziune globalistă care doreşte mai presus de toate dispariţia naţiunilor" şi "cei care consideră că naţiunile trebuie să-şi păstreze suveranitatea pentru că în joc se află democraţia'.

Partidul de centru al preşedintelui francez Emmanuel Macron, La Republique en Marche (LREM), a anunţat pe 27 septembrie că şi-a găsit parteneri în afara Franţei în vederea alegerilor europarlamentare.

Liderul LREM, Christophe Castaner, şi liderul grupului liberal ALDE din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, au anunţat atunci că vor să "reinventeze" Europa, într-un apel semnat în comun cu alţi şase politicieni, printre care care se mai numără fostul premier italian de centru-stânga Matteo Renzi, liderul formaţiunii spaniole Ciudadanos (de centru-dreapta) Albert Rivera, precum şi fostul premier român Dacian Cioloş, preşedinte al Mişcării România Împreună.

În documentul publicat, cei opt au reiterat propunerile de reformă pe plan european enunţate de Macron într-un discurs susţinut anul trecut. Ei se prezintă ca o contrapondere la populismul de dreapta al premierului ungar Viktor Orban, ministrului italian de interne Matteo Salvini şi liderei extremei drepte franceze Marine Le Pen.

Vorbind despre europarlamentare, ministrul Peter Szijjarto a menţionat în declaraţia sa de luni că electoratul este cel care va decide cine le va câştiga, după ce anterior premierul Viktor Orban a spus că aceste alegeri trebuie să aducă o schimbare în politica Uniunii Europene, precum şi o schimbare a 'elitelor' care conduc blocul comunitar.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Tudor Martalogu, editor online: Ada Vîlceanu)