Preşedinţia tunisiană a anunţat vineri prelungirea până la 6 noiembrie a stării de urgenţă, în vigoare în ţară după o serie de atacuri jihadiste sângeroase în 2015, informează France Presse.

Această nouă prelungire intervine într-un context politic tensionat, în timp ce se apropie alegerile legislative şi prezidenţiale programate pentru 2019.

Fără a explica motivele prelungirii, preşedinţia a declarat că şeful statului Beji Caid Essebsi a luat decizia după o întâlnire cu miniştrii apărării şi de interne. Ei au discutat despre "situaţia de securitate şi militară din ţară şi de la graniţă", a precizat preşedinţia într-un comunicat.

Potrivit aceleiaşi surse, preşedintele tunisian l-a consultat de asemenea pe prim-ministrul Youssef Chahed, cu care relaţiile sunt tensionate. Acesta din urmă este un adversar al fiului preşedintelui, Hafedh Caid Essebsi, într-o luptă fratricidă în interiorul partidului prezidenţial.

Starea de urgenţă a fost declarată în întreaga ţară la 24 noiembrie 2015, după un atac revendicat de gruparea extremistă Stat Islamic (SI) împotriva unui autobuz al securităţii prezidenţiale în centrul Tunisului, care a ucis 12 persoane.

Anul 2015 a fost de asemenea marcat de alte două atacuri sângeroase ale SI împotriva turiştilor la Muzeul Bardo din Tunis şi într-o zonă turistică din Sousse (est), care au făcut în total 60 de morţi (59 de turişti şi un poliţist).

Ultimul atac de mare amploare în Tunisia a avut loc în urmă cu peste doi ani şi jumătate, în martie 2016, când zeci de jihadişti au atacat instalaţii de securitate la Ben Guerdane (sud), la graniţa cu Libia.

Dar în Tunisia, care se confruntă după revoluţia din 2011 cu apariţia grupurilor jihadiste, continuă să se înregistreze în fiecare an militari şi poliţişti ucişi mai ales în zonele muntoase de la frontiera cu Algeria.

Miercuri, doi soldaţi au fost ucişi în explozia unei mine într-o operaţiune antiteroristă la Mont Chaambi, zona frontalieră unde se ascunde filiala locală Al Qaida în Maghrebul Islamic (AQMI), falanga Okba Ibn Nafaa.

Starea de urgenţă acordă forţelor de ordine competenţe excepţionale. Ea permite interzicerea grevelor şi a întâlnirilor "care ar putea provoca (...) dezordine" sau chiar adoptarea unor măsuri "pentru asigurarea controlului presei".AGERPRES/(AS - autor: Sorin Calciu, editor: Sorin Popescu; editor online: Magdalena Tănăsescu)