Austria şi Danemarca au prezentat joi, la Viena, un plan de reformare a azilului, propunând ca refugiaţilor să li se acorde relocare permanentă în Uniunea Europeană doar după ce aceasta îşi va modifica abordarea în privinţa migraţiei, transmite dpa.

Naţiunile Unite cer statelor bogate să primească mai mulţi refugiaţi pe canale de migraţie legale, cum sunt programele de relocare, astfel încât să fie combătut traficul de persoane.

Ministrul austriac de interne, Herbert Kickl, şi ministrul danez pentru imigrare şi integrare, Inger Stojberg, au prezentat joi, la Viena, un plan în şapte puncte despre care spun că se axează pe ajutorarea refugiaţilor vulnerabili, nu a acelora care îşi pot permite să plătească traficanţi.

Austria şi Danemarca doresc, de asemenea, ca Uniunea Europeană să-şi crească sprijinul pentru ţările care primesc refugiaţi în apropierea locurilor de criză, astfel încât aceştia să nu mai simtă nevoia să se deplaseze în Europa.

Planul include şi idei actuale ale UE cum ar fi centre de debarcare pentru migranţii salvaţi de pe mare, întărirea controalelor la frontierele externe ale Uniunii şi solidaritatea între statele membre.

'Când vom putea arăta că deţinem din nou controlul în Europa şi că noi, nu traficanţii, decidem cine soseşte (...), putem ajunge apoi în punctul în care ne putem gândi la relocare', a declarat Kickl (FPOe), într-o conferinţă de presă.

El a subliniat că, la modul ideal, Europa ar trebui să se axeze pe acei refugiaţi 'care sunt compatibili cu sistemul nostru de valori şi cu viziunea noastră despre omenire şi societate'.

La rândul său, ministrul danez a arătat că ţara sa nu va accepta în acest an şi alţi refugiaţi în baza programului Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR).

'Chiar dacă stăm semnificativ mai bine la controlul fluxului, suntem încă în situaţia în care facem eforturi să integrăm mulţi refugiaţi care au sosit în Danemarca în ultimii ani', a explicat ea.

Potrivit statisticilor UE, în 2017, cele 28 de state membre au primit pentru relocare un număr total de 24.155 de refugiaţi care trăiau în zone de conflict sau în apropierea acestora.

Guvernul danez minoritar de centru-dreapta a adoptat o politică dură în privinţa imigraţiei, cu sprijinul parlamentar al Partidului Poporului Danez (antiimigraţie).

Din 1989, Danemarca a acceptat în jur de 500 de refugiaţi pe an în baza unui program al UNHCR.

În decembrie 2017, parlamentul danez a adoptat o lege care autorizează guvernul să stabilească o cotă flexibilă în cadrul programului ONU, limitând la 500 numărul refugiaţilor, mai puţin în 'situaţii excepţionale'.

Ministrul Inger Stojberg a precizat că decizia ţine cont de numărul de solicitanţi de azil care au sosit în Danemarca în 2018 până acum.

Anul trecut, au fost înregistrate 3.500 de cereri de azil, cel mai mic număr de după 2008. La 1 octombrie 2018, erau înregistrate în jur de 2.600 de cereri, conform ministerului de resort.AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Sorin Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)