Fostul prim-ministru finlandez Alexander Stubb şi-a anunţat marţi candidatura pentru a-i succede lui Jean-Claude Juncker la preşedinţia Comisiei Europene, devenind al doilea aspirant la poziţia de 'Spitzenkandidat' al popularilor europeni în alegerile europarlamentare din mai 2019, transmite Reuters.

Într-o scrisoare trimisă colegilor săi din Partidul Popular European (PPE), Stubb afirmă că este un 'pro-european declarat', care a luat decizia de a candida pentru a apăra valorile europene şi a impulsiona Europa să umple vidul de putere lăsat de 'marginalizarea voluntară' a SUA şi Marii Britanii pe scena politică mondială.

'Este timpul să ne adunăm în jurul cauzei noastre pentru o Europă puternică. Aceasta înseamnă atenuarea diviziunilor inutile între Est şi Vest, Nord şi Sud. Trebuie să fim capabili să scoatem în evidenţă ceea ce uneşte, în loc de ceea ce ne diferenţiază', a scris Stubb.

Alexander Stubb are 50 de ani şi a fost premier, ministru de finanţe şi ministru de externe al Finlandei. În prezent este vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii.

PPE, cel mai mare grup din actualul Parlament European, poziţie pe care, conform sondajelor, cel mai probabil o va păstra şi după alegerile din 2019, îşi va alege capul de listă în cadrul congresului ce va avea loc la Helsinki pe 7 şi 8 noiembrie.

Stubb îi va avea drept contracandidaţi pe germanul Manfred Weber, liderul Grupului PPE din legislativul european, şi, posibil, pe alţi conservatori.

Parlamentul European a cerut ca preşedinte al Comisiei să devină unul din capii de listă în alegeri, aşa cum s-a întâmplat cu Juncker în 2014.

Cu toate acestea, preşedintele francez Emmanuel Macron şi alţi lideri, care îl vor nominaliza de fapt pe succesorul lui Juncker, se opun unei legături automate între alegerile europarlamentare şi poziţia de şef al Comisiei Europene.

În acest caz, liderii ar putea selecta pe cineva care nu se va fi aflat pe lista de candidaţi, dar şi acea persoană ar avea nevoie de aprobarea PE.

În condiţiile în care în anul următor vor rămâne vacante o serie de alte posturi europene la vârf, printre care, în mod special, cel al lui Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene, liderii statelor europene sunt implicaţi într-un joc strategic complicat în căutarea de compatrioţi sau de aliaţi politici, comentează Reuters.AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Sorin Popescu; editor online: Magdalena Tănăsescu)