Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunţat miercuri că va convoca un summit european pe la jumătatea lunii noiembrie pentru finalizarea acordului cu Marea Britanie privind Brexitul, atrăgând însă atenţia că, în pofida progreselor, rămân încă de soluţionat capitole importante din acest acord, precum situaţia frontierei nord-irlandeze şi viitoarele relaţii economice dintre UE şi Marea Britanie, Tusk cerând guvernului de la Londra să 'regândească' propunerile avansate, relatează agenţiile Reuters şi EFE.

În declaraţii date presei înaintea unei reuniuni a Partidului Popular European (PPE), care precede summitul european informal ce se desfăşoară miercuri şi joi la Salzburg, Tusk a spus că 'încă sunt posibile diferite scenarii' cu privire la deznodământul negocierilor, dar a adăugat că unele dintre propunerile premierului britanic Theresa May cuprinse în aşa-numitul Plan de la Chequers 'indică o evoluţie pozitivă în abordarea britanică'.

Totuşi, relaţiile economice post-Brexit şi viitorul frontierei irlandeze 'vor trebui regândite şi negociate intens', a subliniat Tusk.

La rândul ei, într-un articol publicat miercuri în cotidianul german Die Welt, premierul britanic Theresa May a cerut Uniunii Europene să dea dovadă de mai multă flexibilitate pentru a se putea ajunge la un acord privind Brexitul şi a subliniat că pentru o înţelegere este necesar ca niciuna dintre părţi să nu solicite celeilalte lucruri inacceptabile.

Şefa guvernului britanic a spus cu o zi în urmă că nu va renunţa nicidecum la Planul de la Chequers (numele reşedinţei de vară a prim-miniştrilor britanici), adăugând că alternativa la un acord pe baza acestui plan este niciun acord.

Acest plan prezentat în luna iulie - criticat în Marea Britanie atât de partizanii unui 'Hard Brexit' (Brexit dur), aceia care doresc o ruptură totală de UE, cât şi de susţinătorii unui 'Soft Brexit' (Brexit uşor), care pledează pentru cât mai multe legături între Marea Britanie şi UE după ieşirea efectivă din blocul comunitar - are în vedere ca Marea Britanie să menţină la capitolul comerţului cu bunuri relaţii strânse cu UE după ieşirea oficială din blocul comunitar, la 29 martie 2019, propunerile fiind însă mai restrictive la capitolul servicii, capitol care vizează în special centrul financiar londonez.

Însă în opinia negociatorului-şef european, Michel Barnier, 'este total exclus' ca UE să accepte un asemenea plan, întrucât Marea Britanie ar urmări să obţină 'un fel de piaţă unică a la carte, un fel de abordare 'cherrypicking'', din care să aleagă numai ce îi convine şi care 'ar pune în discuţie însăşi integritatea pieţei noastre unice'.

Deşi negocierile privind condiţiile generale ale Brexitului au înregistrat progrese, după cum spun protagoniştii lor, ele continuă totuşi să se împiedice mai ales de complicata problemă a frontierei dintre Irlanda şi Irlanda de Nord, chestiune ce ameninţă încheierea acordului în ansamblu, ceea ce ar însemna că pe 29 martie 2019 Marea Britanie ar ieşi din UE fără niciun acord, posibilitate evocată marţi chiar de Donald Tusk.

Atât Londra cât şi Bruxelles-ul se opun restabilirii controalelor la frontiera dintre Irlanda şi Irlanda de Nord, ceea ce ar ameninţa fragilul acord de pace nord-irlandez, dar nu reuşesc să cadă de acord asupra modalităţilor de soluţionare a acestui capitol.

UE a cerut Marii Britanii să aibă în vedere o aşa-numită soluţie de 'backstop' (sau 'plasă de siguranţă'), care să se aplice dacă nu se va reuşi găsirea alteia mai bune în urma negocierilor privind Brexitul. Dar guvernul condus de Theresa May se teme că o asemenea soluţie de 'backstop' - care ar menţine Irlanda de Nord în uniunea vamală şi în piaţa unică europeană - poate compromite integritatea teritorială a Regatului Unit.AGERPRES/(AS - editor: Sorin Popescu, editor online: Anda Badea)