Comisia Europeană va anunţa săptămâna viitoare noi măsuri vizând întărirea frontierelor externe ale Uniunii Europene şi determinarea altor state să acţioneze mai hotărât pentru descurajarea migranţilor, transmite joi Reuters.

Aceste planuri constituie un ultim efort al Comisiei prezidate de Jean-Claude Juncker de a înăspri politicile în privinţa unei probleme care divizează Uniunea începând din 2015, când pe teritoriul său au sosit peste un milion de refugiaţi şi migranţi.

Dezacordurile între statele membre fac însă improbabil un acord cuprinzător asupra migraţiei înainte ca un nou Parlament European şi un nou executiv comunitar să se instaleze anul viitor.

Până atunci, Juncker va propune miercurea viitoare, în ultimul său discurs din Parlamentul European despre starea Uniunii, mai multe căi prin care migranţii ar putea ajunge în mod legal, inclusiv prin vize de studiu sau de muncă.

Potrivit unor diplomaţi şi oficiali, Comisia va face publice propuneri ce includ întărirea mandatului agenţiei Frontex.

În acelaşi timp, Austria, care deţine în acest semestru preşedinţia Consiliului UE, încearcă să deblocheze impasul în care se află state membre în privinţa tratării refugiaţilor şi migranţilor care sosesc pe mare.

Conform propunerii Vienei de 'solidaritate obligatorie', statele UE ar putea accepta refugiaţi şi migranţi, furniza experţi sau echipamente pentru protejarea graniţelor externe ale Uniunii, sau oferi alte contribuţii.

Planul nu cere ca toate statele membre să găzduiască migranţi nou sosiţi. De altfel, ţări din fostul bloc comunist se opun primirii acestor persoane, aceasta fiind doar una din problemele care a afectat unitatea UE.

În 2018, numărul celor sosiţi pe mare a fost de circa 78.000, mult sub afluxul masiv din 2015 care a copleşit capacităţile de primire ale statelor, grăbind o ascensiune a partidelor populiste, naţionaliste şi antiimigraţie.

'Ne confruntăm în continuare cu o acută criză politică în UE, chiar dacă numărul sosirilor a ajuns aproape de zero', a declarat un diplomat de rang înalt de la Bruxelles.

Italia continuă să se opună planului austriac. Guvernul de la Roma a cerut politici antiimigraţie mai rigide şi a refuzat accesul unor nave umanitare cu migranţi în porturile sale, cerând ca aceştia să fie preluaţi de alte state europene.

Liderii UE vor lua în discuţie din nou problema migraţiei la summitul ce va avea loc la Salzburg pe 19-20 septembrie. Ei vor aborda, de asemenea, accelerarea returnărilor şi deportărilor de persoane cărora le sunt respinse cererile de azil.

Uniunea Europeană va intra în campanie pentru alegerile europarlamentare din mai 2019, urmând ca o nouă Comisie să fie instalată la sfârşitul anului viitor.

În consecinţă, statele membre ar trebui să convină în acest an asupra unui nou pachet de măsuri în privinţa migraţiei, pentru a da legislativului european o şansă de a-l aproba înaintea sesiunii finale de la mijlocul lui aprilie, spun diplomaţi.

Noile propuneri ale Comisiei vor dezvolta pe mai departe politicile aplicate din 2015 care au contribuit la o scădere drastică a migraţiei pe mare, politici despre care însă asociaţii pentru drepturile omului spun că îi lasă pe migranţi vulnerabili la abuzuri şi chiar pierderea vieţii.

Ideea unor 'platforme regionale de debarcare' în jurul Mediteranei viza deschiderea porturilor din UE pentru navele de salvare şi ulterior distribuirea migranţilor în state UE. Planul, gândit după summitul UE din iunie, pare însă născut mort în condiţiile în care state membre rămân reticente să preia migranţi, cu atât mai puţin printr-o schemă obligatorie.AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Ady Ivaşcu)