Alegerea şefului noului parlament în Irak a fost amânată marţi până pe 15 septembrie din cauza diviziunilor în interiorul legislativului, au declarat aleşi pentru France Presse.

Aceste alegeri reprezintă o etapă obligatorie înainte de a reînnoi restul conducerii ţării. Divergenţele au împiedicat atingerea cvorumului pentru un astfel de vot.

Neînţelegerile vizează competiţia în parlament între blocul pro-iranian şi cel al naţionalistului Moqtada Sadr, câştigător al alegerilor legislative din 12 mai, pentru a forma guvernul.

"Sesiunea a fost suspendată până pe 15 septembrie pentru a ajunge la un acord privind alegerea preşedintelui parlamentului", a declarat, pentru AFP, Bakhtyar Chawiss, membru al Uniunii Patriotice Kurde (UPK). Un comunicat al parlamentului a confirmat apoi această amânare.

Într-un sistem proporţional, ce are ca scop să evite orice revenire la dictatură după regimul lui Saddam Hussein, listele aleşilor de la scrutinul legislativ din mai trebuie grupate în blocuri şi doar cea mai largă coaliţie poate forma guvernul.

Pentru prima dată în patru legislaturi, două blocuri cu majoritate şiită revendică acest "titlu".

Pe de o parte, alianţa populistului Moqtada Sadr şi a prim-ministrului Haider Al-Abadi revendică 177 de deputaţi - mai mult de jumătate din cele 329 de locuri ale parlamentului - după ce a obţinut semnăturile a 16 capi de listă.

De cealaltă paete, fostul prim-ministru Nuri al-Maliki, asociat cu Alianţa lui Hadi al-Ameri, o coaliţie de foşti combatanţi antijihadişti apropiaţi de Iran -, pretinde că a adunat semnăturile a 153 deputaţi.

Maliki argumentează că a obţinut "semnăturile fiecărui deputat", şi nu doar a capilor de listă.

"Sperăm că toate părţile vor ajunge la un acord cuprinzător în următoarele zece zile pentru a-l alege pe şeful parlamentului şi pe cei doi adjuncţi ai săi, (apoi) pe preşedintele republicii, şi pentru a forma cea mai largă coaliţie guvernamentală", a declarat deputatul Hassan al-Massoudi.

După alegerea preşedintelui Camerei, deputaţii dispun de 30 de zile pentru a-l alege pe preşedinte, care are 15 zile pentru a însărcina cea mai largă coaliţie parlamentară să formeze un guvern.

Într-un sistem agreat după răsturnarea lui Saddam Hussein în aprilie 2003 în urma invaziei americane a ţării (2003-2011), postul de şef al parlamentului revine unui sunit, cel de prim-ministru, unui şiit şi cel de preşedinte al republicii, unui kurd.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Calciu, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Ady Ivaşcu)