Strategia pentru alegerile europarlamentare pe care o are în vedere preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, începe să prindă contur şi el o vede în termeni radicali ca o bătălie între 'progresiştii' săi pro-UE şi naţionaliştii anti-migraţie, scrie vineri agenţia Reuters într-un comentariu în care descrie obiectivele urmărite de liderul de la Elysee pe plan intern şi european.

'Imigraţie, economie ... două viziuni europene se confruntă: o viziune naţionalistă şi o viziune progresistă', a sintetizat Macron miercuri într-o declaraţie dată la Helsinki, în timpul unui turneu în ţările nordice unde el a căutat aliaţi pentru un 'arc progresist' în UE.

"Există de fapt două tabere în Europa, iar una este condusă de Macron", afirmase cu o zi în urmă la Milano premierul ungar Viktor Orban, venit în Italia pentru a se întâlni cu 'eroul' său, vicepremierul italian Matteo Salvini, împreună cu care încearcă să formeze o altă alianţă în UE împotriva blocului de ţări condus de Macron 'care sprijină migraţia', pe acesta din urmă Orban desemnându-l de altfel principalul său adversar în Europa.

În replică, Macron le-a confirmat că va fi principalul lor adversar. 'Nu voi ceda nimic în faţa naţionaliştilor şi a celor care promovează acest discurs al urii. Dacă ei (Orban şi Salvini n.red) vor să vadă în persoana mea principalul lor opozant, au dreptate', a răspuns miercuri Macron unei întrebări primite la o conferinţă de presă în Danemarca, amintind că 'în următoarele zile şi luni va trebui să luăm decizii în profunzime pentru a trata subiectul migraţiei', decizii despre care el consideră că trebuie să arate că suntem 'ataşaţi valorilor noastre, cum ar fi dreptul de azil' pentru migranţii veniţi din afara Europei.

Acest val migrator care a adus în Europa milioane de oameni ce au fugit de sărăcia şi războaiele din Africa şi Orientul Mijlociu a avut ca efect creşterea popularităţii partidelor europene de extremă-dreapta, care au câştigat procente considerabile în alegeri şi în unele ţări, precum Austria sau Italia, au reuşit să acceadă astfel la guvernare.

Preşedintele Macron, un eurofil care în timpul campaniei sale electorale a spus că şefa guvernului german, cancelarul Angela Merkel, 'a salvat demnitatea Europei' prin primirea a circa un milion de refugiaţi, a fost criticat de adversarii săi pentru atitudinea conciliantă faţă de sosirea migranţilor ilegali în UE, deşi în chestiunile de politică internă el s-a remarcat prin fermitate.

În opinia preşedintelui francez, diviziunea dintre 'progresişti' şi 'naţionalişti' va fi determinantă pentru rezultatul alegerilor europarlamentare, un scrutin pe care formaţiunile naţionaliste îl văd ca pe o oportunitate de a-şi extinde influenţa şi de a combate nu doar imigraţia ilegală, ci şi aprofundarea integrării europene, aceasta din urmă fiind o altă idee pentru care pledează Macron, el susţinând diminuarea rolului statelor naţionale în favoarea Bruxelles-ului.

Viktor Orban vede la rândul său alegerile europarlamentare din luna mai anul viitor ca pe un moment semnificativ pentru UE. 'Avem nevoie de o altă Europă, bazată pe noi fundamente ideologice (...) Avem nevoie de o nouă Comisie şi de un nou Parlament European', care să protejeze graniţele comunităţii şi să oprească imigraţia ilegală, a mai spus premierul ungar la conferinţa de presă comună cu Salvini, potrivit agenţiei de presă MTI.

După ce în Franţa şi-a construit propria mişcare politică, ce s-a confundat cu partide tradiţionale atât de dreapta cât şi de stânga, Macron speră să repete acest scenariu la nivel european, chiar dacă un asemenea demers este riscant şi cu rezultate imprevizibile.

'În spatele idealului european al lui Emmanuel Macron, în spatele bătăliei sale dintre progresişti şi naţionalişti, un obiectiv politic foarte puternic este în joc. Acela ca Frontul Naţional (extrema dreaptă n.red) să fie singurul său opozant, un fel de reeditare a celui de-al doilea tur (al alegerilor prezidenţiale franceze) şi atragerea mişcărilor franceze de centru-dreapta către partidul său', remarcă Bernard Sananes, de la institutul de sondaje Elabe.

Încercând să urmeze un asemenea scenariu, Macron speră să atragă în tabăra sa alte partide din alte state membre ale UE, indiferent că sunt de dreapta sau de stânga, dar care împărtăşesc viziunea sa centristă, liberală şi pro-integrare, se arată în comentariul Reuters.

Însă el riscă astfel să zdruncine pilonii tradiţionali ai politicii europene, reprezentaţi în principal de Partidul Popular European (PPE), un grup politic de centru-dreapta dominat de cancelarul german Angela Merkel, grupul Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), precum şi liberalii din ALDE.

De altfel, Orban l-a acuzat pe Macron, tot la conferinţa de presă din Italia, că 'doreşte să arunce în aer Partidul Popular European'.

Totuşi, Angela Merkel doreşte să rămână credincioasă Partidului Popular European, deşi din acesta face parte şi adversarul ei, Viktor Orban, şi conform presei ea şi-ar fi dat deja acordul ca actualul lider al PPE din Parlamentul European, germanul Manfred Weber, să conducă viitoarea Comisie Europeană.

Iar bătălia pe care Macron doreşte să o dea în Europa el va trebui să o ducă şi acasă. Contracandidata lui la preşedinţie, lidera Frontului Naţional, Marine Le Pen, vede la rândul ei viitorul scrutin europarlamentar ca pe o alegere între 'federalism şi migraţie în masă', de o parte, şi 'Europa identităţilor naţionale şi a naţiunilor libere', de cealaltă parte.

Pentru Macron, realizarea unei largi campanii pan-europene care să susţină viziunea sa 'progresistă' ar putea fi mai uşoară decât formarea unor alianţe cu partide tradiţionale şi el ar avea astfel mai multă flexibilitate după scrutinul europarlamentar, când va fi evaluat fiecare grup naţional de eurodeputaţi şi va decide cu cine este mai bine să se grupeze, afirmă consilieri ai săi, neprecizaţi de Reuters.

Iar în funcţie de mărimea acestui bloc, Macron ar putea dobândi un rol puternic în desemnarea viitorului preşedinte al Comisiei Europene, un post pe care Angela Merkel îl doreşte pentru un german. Aceasta, desigur, dacă totul merge conform planului lui Macron, încheie analiza publicată de Reuters. AGERPRES/(AS - editor: Sorin Popescu, editor online: Alexandru Cojocaru)