Exodul masiv al venezuelenilor a provocat în ultimii ani tensiuni puternice în ţările vecine şi pune în evidenţă lipsa de coordonare între guvernele sud-americane faţă de această criză umanitară majoră, relatează vineri într-un comentariu AFP.

Refugiindu-se din cauza sărăciei, a hiperinflaţiei şi a lipsurilor din ţara lor, 1,6 milioane de venezueleni au emigrat din 2015, dintr-o populaţie totală de 30,6 milioane de persoane, potrivit cifrelor ONU.

Columbia a înregistrat numai ea intrarea a peste un milion de migranţi venezueleni de un an şi jumătate. Peru, Chile şi Ecuadorul fac şi ele parte dintre ţările cele mai vizate de exodul din Venezuela.

În Brazilia, peste 50.000 de venezueleni au depus cereri de azil, intrând în cea mai mare parte prin statul brazilian Roraima (nord), sărac, din regiunea amazoniană.

''Din păcate, celelalte ţări latino-americane nu sunt destul de pregătite pentru a face faţă acestei crize uriaşe'', a afirmat Peter Hakim, de la centrul de analize al Dialogului Interamerican. ''Aceste ţări duc lipsă de mijloace, de organizare sau de instalaţii în domeniul sănătăţii, pentru a oferi un sprjin minim acestor migranţi'', care vin în majoritate în condiţii precare, a mai spus el, adăugând că ''fiecare ţară pare să dea propriul răspuns, fără nici cea mai mică cooperare''.

În Brazilia, care cere doar cartea de identitate pentru a-i lăsa pe venezueleni să intre pe teritoriul său, preşedintele Michel Temer a negat vehement miercuri orice intenţie a ţării sale de a-şi închide frontiera, dar a recunoscut că guvernul său intenţionează să distribuie tichete de intrare pentru a limita fluxul cotidian.

Columbia cere la rândul său ca migranţii să aibă paşaport sau o viză specială pentru a le permite îndeosebi să beneficieze de îngrijiri medicale.

''Regiunea are nevoie în mod disperat de un leadership, din partea Columbiei sau a Braziliei, pentru a începe să lucreze pe baza unui acord comun pentru a face faţă acestui exod masiv'', a declarat Peter Hakim.

O reuniune regională pe această temă urmează să aibă loc luni şi marţi la Quito şi Organizaţia Statelor Americane (OSA) a convocat o sesiune extraordinară pe 5 septembrie.

Un flux migrator ''reprezintă o enormă provocare pentru guverne'', a explicat David Smidle, membru al WOLA, o organizaţie specializată în apărarea drepturilor omului pe continentul american.

''Dacă nu sunt primiţi cum trebuie, migranţii pot cădea în delincvenţă şi să provoace un val de xenofobie. Dar, dacă ei sunt bine primiţi, populaţia locală se poate plânge că este astfel abandonată'', a subliniat Smidle.

Cazul Braziliei este emblematic. Cu toate că este vorba de o ţară de frontieră care a primit cei mai puţini migranţi, fluxul s-a concentrat într-o zonă îndeosebi de defavorizată.

În micul oraş de frontieră Pacaraima, cu aproximativ 10.000 de locuitori, între localnici şi migranţi au izbucnit confruntări pe 18 august şi 1.200 de venezueleni au fost nevoiţi să părăsească ţara.

Marţi, preşedintele Temer a autorizat prin decret desfăşurarea armatei pentru a asigura menţinerea ordinii.

Institutul brazilian de statistică IBGE a înregistrat recent peste 30.000 de venezueleni care trăiesc în statul Roraima, cu o populaţie de 576.000 de locuitori.

''Mi se pare că Brazilia este mai reticentă decât alte ţări în ce priveşte primirea de imigranţi. Problema este că regiunea prin care ei sosesc este foarte defavorizată'', a afirmat Kai Kenkel, profesor de relaţii internaţionale la Universitatea catolică PUC din Rio de Janeiro.

Potrivit declaraţiilor sale, ''refugiaţii nu reprezintă un risc'' pentru securitate, dar problemele legate de imigraţie pot fi folosite ''în discursuri populiste pentru a provoca teamă'', cu ceva mai mult de o lună înainte de alegerile generale.

În Roraima, candidatul extremei drepte Jair Bolsonaro se află pe primul loc în intenţiile de vot, cu 38 %, faţă de 21 % pentru fostul preşedinte de stânga Luiz Inacio Lula da Silva. La scară naţională, Lula da Sillva este creditat cu 37 %, faţă de 18 % pentru Bolsonaro. AGERPRES/(AS - autor: Angela Sârbu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)