Serviciile secrete aliate s-ar fi distanţat de Viena de teama că informaţii sensibile ar putea să fie împărtăşite cu omul forte al Rusiei, Vladimir Putin, cu care extrema dreaptă, la putere în Austria, îşi cultivă apropierea, denunţă opoziţia şi presa austriece, potrivit AFP.

Imaginea cu reverenţa adâncă făcută în faţa preşedintelui rus de şefa diplomaţiei austriece Karin Kneissl, după ce a dansat cu acesta la nunta sa de sâmbătă, a făcut înconjurul lumii şi nu a fost de natură să diminueze aceste preocupări, ci dimpotrivă.

Odată cu intrarea în guvernul premierului conservator Sebastian Kurz la sfârşitul anului 2017, partidul de extrema dreaptă FPÖ a preluat conducerea câtorva ministere-cheie. În afară de Externe, acesta controlează Apărarea şi în special Ministerul de Interne, un minister strategic care îi scăpase înainte.

Din februarie, sediul vienez al Biroului pentru protecţia Constituţiei şi combaterea terorismului (BVT), responsabil cu securitatea internă şi contraspionajul, a făcut obiectul unor percheziţii extrem de controversate în cursul cărora documente sensibile au fost confiscate.

Numeroase servicii occidentale au limitat de atunci schimburile de informaţii cu Austria din cauza temerii că vor fi împărtăşite cu Moscova, potrivit unei anchete a Washington Post, publicată săptămâna trecută şi confirmată joi de ziarul austriac Die Presse.

'Există temerea că aceste elemente s-ar putea regăsi a doua zi pe biroul lui Vladimir Putin', afirmă o sursă din cadrul BVT, citată de cotidianul austriac.

O temere oficial spulberată de guvernul austriac, dar alimentată în special de legăturile privilegiate dintre Putin şi FPÖ, care a încheiat în 2016 un acord de parteneriat cu partidul său, Rusia Unită.

O ţară neutră situată în inima Europei Centrale şi găzduind numeroase organizaţii internaţionale, între care ONU, OPEC şi OSCE, Austria este tradiţional locul unei intense activităţi a serviciilor de informaţii şi a jucat un rol primordial de interfaţă între Est şi Vest în perioada Războiului Rece.

În martie, Viena făcea notă separată în raport cu partenerii săi din UE, refuzând să expulzeze diplomaţi ruşi în plin scandal legat de cazul Skripal, pe motiv că doreşte 'să menţină deschise canalele de comunicare cu Rusia'.

Serghei Skripal, un fost agent dublu rus, fusese otrăvit împreună cu fiica sa Iulia în luna martie în Marea Britanie. Londra a atribuit Moscovei responsabilitatea în acest caz, deşi Rusia neagă orice implicare. Cazul Skripal a provocat o gravă criză diplomatică între Occident şi Kremlin şi a condus la expulzări de diplomaţi de ambele părţi.

Preocupările legate de problema serviciilor secrete au atins punctul în care opoziţia austriacă a cerut miercuri convocarea Consiliului Naţional de Securitate în două săptămâni.

'Serviciile austriece nu mai sunt considerate un partener de încredere', a afirmat deputatul social-democrat Jan Krainer, membru al Comisiei parlamentare de anchetă parlamentară asupra BVT. 'Guvernul, cu acţiunile sale în cadrul Biroului, compromite securitatea austriecilor', spune el.

Fostul şef al serviciului de informaţii german BND, August Hanning, a evocat ceva mai multe probleme miercuri, declarând pentru popularul cotidian german Bild că 'un serviciu care nu protejează informaţiile şi sursele aliaţilor săi trebuie privit cu prudenţă'.

'Secretul trebuie să fie garantat. Dar aceasta este incredibil de dificil cu incidente ca în Austria', a adăugat el, recunoscând totuşi într-o intervenţie miercuri seara la un post de televiziune austriac că nu dispune de nicio informaţie concretă cu privire la BVT.

Cooperarea cu serviciile partenere 'continuă să funcţioneze bine în domenii-cheie, inclusiv în lupta împotriva terorismului', a dat asigurări şeful BVT, Peter Gridling.

Premierul Kurz a încercat să risipească criticile şi îngrijorările, apreciind că 'acestea reflectă dorinţa celor care le formulează'.

Întrebat de cotidianul Kurier, fostul coordonator al serviciilor secrete germane Bernd Schmidbauer a afirmat că 'niciun serviciu din lume nu îşi poate permite să nu trimită informaţii BVT despre un atac terorist planificat în Austria'.

Privitor la dosare implicând direct interese ruseşti, întrebarea rămâne deschisă, consideră presa austriacă.

Preşedintele rus Vladimir Putin este în mod regulat acuzat că încearcă să divizeze cele 28 de ţări membre ale UE, în special cultivând legături cu partidele populiste din mai multe ţări europene, notează AFP. AGERPRES/(AS - autor: Lilia Traci, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Anda Badea)