Extrema dreaptă scandinavă, care este a doua forţă politică în Danemarca şi a treia în Suedia, şi-a intensificat în ultimele zile sprijinul faţă de organizarea unor referendumuri privind rămânerea în Uniunea Europeană, în timp ce Londra şi Bruxellesul negociază condiţiile ieşirii Marii Britanii din UE, se arată într-un comentariu publicat duminică de agenţia EFE.

Democraţii Suedezi (SD) şi Partidul Popular Danez (DF) şi-au reluat propunerea de convocare a unui referendum după modelul Brexitului atât în Suedia, cât şi în Danemarca, două ţări tradiţional eurosceptice, deşi apelul lor nu beneficiază de un sprijin majoritar.

''UE nu este calea pentru o mai bună cooperare în Europa. Este o uniune politică suprastatală, unde politicieni din alte ţări pe care nu-i putem nici vota şi nici revoca au mai multă influenţă asupra legislaţiei suedeze decât am eu, deputat în parlamentul suedez'', argumenta cu două zile în urmă liderul formaţiunii SD, Jimmie Akesson, care încă din ziua următoare referendumului privind Brexitul a cerut un referendum pentru un ''Swexit''.

În Suedia se vor desfăşura luna viitoare alegeri legislative, iar sondajele arată o creştere notabilă a partidului SD, care ar putea deveni a doua forţă politică şi astfel să înlăture blocada pe care i-au impus-o în ultimele legislaturi celelalte forţe politice, care au refuzat orice colaborare cu această formaţiune din cauza legăturii cu unele grupuri neonaziste atunci când ea a fost constituită.

Totuşi, în pofida creşterii popularităţii SD, ideea unui ''Swexit'' nu este sprijinită de alte formaţiuni parlamentare şi nici de populaţie, care în anul 2003 a respins intrarea Suediei în zona euro. Într-un sondaj din luna mai 52,4% dintre persoanele intervievate s-au pronunţat pentru rămânerea în UE, în timp ce numai 18,8% şi-au manifestat dorinţa părăsirii blocului comunitar.

Nu foarte diferite sunt datele unui sondaj similar desfăşurat în Danemarca (55% pentru rămânerea în UE şi 28% împotrivă), ţară care a respins prin referendum tratatul de la Maastricht, a refuzat intrarea în zona euro şi a obţinut o derogare de la aplicarea pentru ea a deciziilor europene în domeniul justiţiei şi afacerilor interne.

La fel ca Democraţii Suedezi, Partidul Popular Danez (DF) - ambele partide fac parte din Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, alături de conservatorii britanici şi de formaţiunea poloneză Lege şi Justiţie - cere de doi ani un ''Dexit'', idee reluată în ultimele zile de liderul acestui partid, Kristian Thulesen.

Ajuns pe locul doi la legislativele din 2015, DF a rămas în afara executivului, dar colaborează cu liberalii premierului Lars Lokke Rasmussen, guvernul minoritar al acestuia având nevoie în legislativ de sprijinul DF pentru a-şi trece legile.

Declarându-şi intenţia ca după scrutinul legislativ de anul viitor formaţiunea sa să intre le guvernare, Kristian Thulesen i-a transmis zilele trecute premierului Rasmussen că un viitor acord de colaborare politică va fi posibil dacă liberalii revin pe o linie mai eurosceptică şi i-a cerut totodată premierului liberal să se delimiteze de ceea ce liderul DF consideră a fi poziţiile de necontestat ale Bruxelles-ului. AGERPRES/(AS - editor: Sorin Popescu, editor online: Gabriela Badea)