O redesenare a frontierelor pentru a include în Kosovo părţi ale Serbiei cu majoritate albaneză ar putea pune capăt tensiunilor persistente dintre Belgrad şi Pristina şi ar permite ambelor naţiuni să se îndrepte către aderarea la UE, a apreciat preşedintele kosovar Hashim Thaci, într-un interviu acordat marţi agenţiei Reuters.

El a menţionat că va prezenta planul său preşedintelui sârb Aleksandar Vucic, la întâlnirea pe care o vor avea în septembrie la Bruxelles în cadrul dialogului mediat de UE.

Normalizarea relaţiilor dintre Belgrad şi Pristina este o condiţie cheie stabilită de Bruxelles pentru o aderare a Serbiei şi Kosovo la UE.

'Cu siguranţă că acum este momentul pentru a corecta frontiera dintre Kosovo şi Serbia, ce are o lungime de aproape 400 de kilometri', consideră Thaci. 'Aceasta ar preveni problemele interetnice şi crearea unei regiuni autonome, precum Republica Sârbă (din Bosnia)', a estimat el mai departe. Thaci nu a spus însă ce ar putea primi Serbia în schimb şi respins ideea unei partiţii a Kosovo de-a lungul unor linii de separare etnică.

'Corectarea frontierelor va evita clar partiţia Kosovo, schimbul de teritorii, mai multe crize sau probleme sau chiar un posibil nou război', a indicat Thaci.

Anterior, politicieni sârbi şi unele media sârbe au sugerat o redesenare a frontierelor pentru ca zonele din nordul Kosovo majoritar sârbe să fie incluse în Serbia, în schimbul unor zone majoritar albaneze din Serbia.

Circa 100.000 de sârbi locuiesc în Kosovo, jumătate dintre ei la nord de râul Ibar, în localităţi unde formează o majoritate, ceilalţi fiind stabiliţi la sud de acel râu în zone majoritar albaneze. Cei mai mulţi dintre sârbii kosovari se împotrivesc autorităţilor de la Pristina şi consideră în continuare Belgradul ca fiind capitala lor. În zonele majoritar albaneze din Serbia trăiesc circa 55.000 de etnici albanezi.

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a sugerat săptămâna trecută că este pregătit pentru un compromis în definirea frontierelor Serbiei cu Kosovo.

În timpul unei vizite în oraşul kosovar Sid, Vucic a sugerat o delimitare, termen înţeles de mulţi ca fiind o sugestie pentru o partiţie între Serbia şi partea din Kosovo dominant albaneză. 'Eu încerc, iar aceasta este politica mea pentru delimitarea cu albanezii. Dacă avem un teritoriu care nu ştim cui îi aparţine, de cine şi cum este administrat, aceasta este mereu o sursă de potenţiale conflicte', a spus preşedintele sârb. El a apreciat că soluţia trebuie să fie 'cuprinzătoare, dar nu simplificată', însă a refuzat să dezvolte ideile pentru a nu 'deschide cărţile de negociere'.

Însă analiştii politici cred că cele două părţi sunt în continuare foarte departe de o înţelegere, iar statele occidentale sunt de asemenea reticente faţă de ideea unei redesenări a frontierelor în Balcani, după cum a arătat marţi şi cancelarul german Angela Merkel, ea descriind integritatea teritorială a statelor din Balcanii de Vest drept 'sacrosanctă'.

Totuşi, în interviul acordat agenţiei Reuters, Thaci s-a declarat încrezător că statele occidentale vor susţine orice înţelegere la care el ar ajunge cu Vucic şi despre care crede că ar putea fi încheiată până în februarie 2019.

'Dacă părţile se înţeleg în procesul de dialog şi ajung la un acord, atunci UE şi SUA vor sprijini orice înţelegere pentru corectarea frontierelor', a spus liderul kosovar.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Anda Badea)