Sancţiunile economice americane vor lovi din nou Iranul începând de luni, consfinţind astfel linia dură adoptată de Donald Trump după retragerea unilaterală a SUA din acordul privind dosarul nuclear iranian, în timp ce companiile europene vor fi la rândul lor serios afectate, comentează duminică AFP.

Primul val al noilor sancţiuni va intra în vigoare marţi la ora 04:01 GMT. Sancţiunile includ oprirea tranzacţiilor financiare şi a importurilor de materii prime, precum şi restricţii privind achiziţiile în sectoarele auto şi aeronautic.

O a doua fază a sancţiunilor va intra în vigoare în luna noiembrie şi ea priveşte sectorul petrolier şi al gazelor naturale, dar şi tranzacţiile efectuare de banca centrală a Iranului.

Toate aceste sancţiuni au implicaţii şi asupra companiilor europene, întrucât, dacă nu încetează afacerile cu Iranul, ele riscă la rândul lor sancţiuni din partea Washingtonului, sau pentru că în cazul unor produse au nevoie de licenţe americane, cum este cazul avioanelor fabricate în Europa, dar care au şi componente produse în SUA.

Compania franco-italiană producătoare de avioane de transport regionale ATR a livrat duminică 5 avioane ATR 72-600 companiei aeriene Iran Air, cu numai o zi înaintea intrării în vigoare a sancţiunilor americane. Aceste avioane au circa 10% din piese produse în SUA, prin urmare pentru exportul lor este nevoie de licenţe americane. Compania europeană a cerut SUA să permită livrarea şi celorlalte 12 avioane din acelaşi contract încheiat cu Iran Air - alte 3 avioane au fost deja livrate -, dar deocamdată nu este clar care va fi răspunsul Washingtonului.

Şi Airbus a primit din partea companiilor aeriene din Iran comenzi pentru circa 100 de avioane, din care numai 3 au fost livrate până în prezent, toate având şi licenţe americane. Totuşi, în cazul Airbus pierderea pieţei iraniene nu va avea un impact major, dat fiind că această companie are pe lista de aşteptare peste 7000 de avioane comandate, care îi asigură producţia pentru mulţi ani.

În sectorul auto, societăţile franceze Renault şi PSA, care împreună furnizează aproape jumătate din autoturismele noi înmatriculate în Iran, au abordări diferite în ceea ce priveşte aceste sancţiuni. Astfel, în timp ce PSA a anunţat că îşi suspendă activităţile în Iran, minimizând totodată pierderea a 'mai puţin de 1% din cifra de afaceri', Renault a declarat că nu doreşte să renunţe la relaţiile cu Iranul, dar că îşi va reduce vânzările acolo cu circa 10%.

În ce-i priveşte pe marii producători germani din sectorul auto, deşi aceştia au preferat să rămână discreţi în reacţiile faţă de sancţiunile americane, ei ar putea fi de asemenea serios afectaţi. Mai ales Daimler, care a semnat un acord cadru cu două grupuri iraniene pentru producţia şi comercializarea de camioane, dar şi Volkswagen, societate foarte activă pe piaţa americană şi care ar putea fi din acest motiv obligată să renunţe la piaţa iraniană, pentru a evita sancţiuni în SUA.

Şi investiţii majore în sectorul petrolului şi gazelor naturale sunt puse sub semnul întrebării. Astfel, grupul francez Total ar urma să se retragă dintr-un proiect în care s-a asociat cu compania chineză CNPC pentru exploatarea unui zăcământ de gaze în Golful Persic, întrucât proiectul nu a primit derogare din partea SUA, urmând probabil ca el să fie continuat numai de grupul chinez.

Vor fi de asemenea afectate afaceri ale companiilor europene în sectoare precum turismul şi transportul aerian de pasageri, industriile feroviară şi navală, domeniul farmaceutic şi numeroase alte activităţi industriale.

Pentru a doua fază a sancţiunilor, cea care va intra în vigoare în noiembrie, SUA au cerut tuturor statelor să sisteze complet importurile de petrol iranian.

Pe termen mediu, analiştii întrevăd mai multe scenarii. Unul ar fi ca în urma sancţiunilor şi izolării diplomatice liderii iranieni să accepte să se aşeze la masa negocierilor cu SUA, preşedintele Trump arătându-se recent dispus la dialog. În urma unui astfel de dialog, regimul iranian ar putea face concesii cu privire la ceea ce Washingtonul consideră a fi 'influenţa nefastă' a Iranului în regiune, mai ales sprijinul oferit de Teheran regimului de la Damasc.

Într-un alt scenariu, sancţiunile ar escalada tensiunile dintre Washington şi Teheran, acesta din urmă ameninţând recent din nou că ar putea încerca să blocheze transporturile de petrol care trec prin Strâmtoarea Ormuz.

Gardienii Revoluţiei (unitatea de elită a armatei iraniene) au anunţat duminică efectuarea în zilele precedente a unor ample manevra în Golful Persic şi în Strâmtoarea Ormuz, la exerciţiu participând peste 100 de nave. AGERPRES/(AS - editor: Sorin Popescu, editor online: Simona Aruştei)