Negociatorul-şef al Comisiei Europene pentru negocierile cu Marea Britanie, Michel Barnier, şi-a exprimat convingerea că între Uniunea Europeană şi Marea Britanie va fi stabilit un parteneriat nou şi ambiţios, dacă problemele încă nesoluţionate ridicate de Brexit vor fi rezolvate rapid. Într-un articol de opinie transmis joi în exclusivitate AGERPRES, oficialul european detaliază stadiul negocierilor şi domeniile în care se fac eforturi pentru încheierea unui acord între Londra şi Bruxelles.

''Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană la 29 martie 2019. Deşi regretăm retragerea ei, îi respectăm decizia suverană. Ceea ce avem de făcut acum este să organizăm modul în care Marea Britanie va părăsi instituţiile şi politicile UE. De asemenea, trebuie să ne gândim şi la viitor.

După Brexit, UE va rămâne un actor de nivel mondial, cu 440 de milioane de locuitori, şi una dintre cele mai mari economii ale lumii. Marea Britanie a fost un stat membru al UE timp de 45 de ani. Împărtăşim valori comune şi avem multiple interese comune. Fiind membru al G7 şi al Consiliului de Securitate al ONU, Marea Britanie poate fi un partener important al UE, din punct de vedere economic şi strategic. În contextul geopolitic actual, ceea ce ne interesează este nu doar de a consolida rolul jucat de Uniune pe plan mondial, ci şi de a coopera cu Marea Britanie, în calitate de partener apropiat.

Cum putem stabili un nou parteneriat?

În primul rând, trebuie să ne asigurăm că retragerea Marii Britanii se va desfăşura în mod ordonat. Am convenit deja asupra a 80% din dispoziţiile Acordului de retragere. Vom apăra drepturile celor peste 4 milioane de cetăţeni europeni care trăiesc în Marea Britanie şi ale celor britanici din UE. Aceasta a fost prioritatea noastră principală şi unul dintre principalele aspecte în privinţa cărora Parlamentul European şi-a manifestat vigilenţa. Marea Britanie a acceptat, de asemenea, să îşi onoreze toate obligaţiile financiare asumate ca stat membru al UE. O perioadă de tranziţie de 21 de luni va oferi perioada de adaptare necesară pentru companii şi administraţii, deoarece Marea Britanie va continua să facă parte din piaţa unică şi din Uniunea vamală până la 31 decembrie 2020.

Însă, 80% nu înseamnă 100%. Mai trebuie să cădem de acord asupra unor chestiuni importante, cum ar fi "indicaţiile geografice protejate". Este vorba de protecţia asigurată de UE pentru unele produse agricole şi alimentare locale, precum brânza parmezan sau whisky-ul scoţian, care le-a permis fermierilor şi producătorilor europeni să obţină o importantă valoare adăugată. Trebuie să găsim soluţii pentru anumite teritorii britanice, cum ar fi zonele de suveranitate ale Marii Britanii din Cipru sau Gibraltar, care face obiectul unor negocieri bilaterale purtate în prezent de Spania şi Marea Britanie.

Cel mai mare risc cauzat de Brexit priveşte însă Irlanda, ca insulă. Trebuie să ne asigurăm că Brexit-ul nu va duce la instituirea unei frontiere fizice strict controlate între Irlanda şi Irlanda de Nord şi că Acordul din Vinerea Mare, care a adus pace şi stabilitate în partea de nord a insulei, va fi protejat. În prezent, cooperarea şi schimburile dintre Irlanda şi Irlanda de Nord se desfăşoară în cadrul comun al UE. Înainte de toamna anului în curs, cum nu vom şti spre ce vor tinde viitoarele noastre relaţii cu Marea Britanie, ar fi bine să prevedem o "măsură de protecţie" în Acordul de retragere. Atât Marea Britanie, care este de acord cu acest lucru, cât şi UE au declarat că această "măsură de protecţie" va putea fi înlocuită cu o soluţie mai bună în cadrul relaţiilor viitoare. UE a propus ca, în domeniul mărfurilor şi în cel vamal, Irlanda de Nord să facă parte în continuare dintr-un spaţiu de reglementare comun cu restul Uniunii Europene. Suntem dispuşi să aducem îmbunătăţiri textului propunerii noastre, în colaborare cu Marea Britanie.

În al doilea rând, trebuie să ajungem la un acord în ceea ce priveşte relaţiile noastre viitoare.

Să fim sinceri: din moment ce a decis să părăsească piaţa unică, Marea Britanie nu mai poate rămâne la fel de apropiată, din punct de vedere economic, de restul Uniunii. Ea doreşte să părăsească spaţiul nostru comun de reglementare, în care cetăţenii, mărfurile, serviciile şi capitalurile circulă liber, fără a fi stingherite de frontierele naţionale. Acestea sunt temeliile economice pe care a fost construită Uniunea. Iar Consiliul European - cei 27 de şefi de stat şi de guvern -, şi Parlamentul European au reamintit, în repetate rânduri, că aceste temelii economice trebuie să rămână la fel de puternice.

Marea Britanie cunoaşte bine avantajele pieţei unice, deoarece a contribuit la definirea regulilor noastre în ultimii 45 de ani. Şi totuşi, ea a făcut propuneri care ar submina piaţa noastră unică - una dintre cele mai importante realizări ale Uniunii Europene. Marea Britanie doreşte să menţină regimul liberei circulaţii pentru mărfuri, dar nu şi pentru persoane şi servicii. Şi propune să aplice reglementările vamale ale Uniunii, dar fără a face parte din ordinea juridică a acesteia. Marea Britanie doreşte astfel să îşi recapete suveranitatea şi controlul asupra propriei legislaţii, dorinţă pe care o respectăm; cu toate acestea, nu îi poate cere Uniunii să piardă ea, în schimb, controlul asupra frontierelor şi legilor sale.

Îmi păstrez totuşi convingerea că putem obţine rezultate bune în urma negocierilor. Respectarea principiilor UE şi stabilirea unui parteneriat nou şi ambiţios sunt, ambele, posibile. În martie, Consiliul European a propus deja acest lucru. UE a oferit un acord de liber schimb fără tarife vamale şi restricţii cantitative pentru mărfuri. De asemenea, UE a propus o cooperare strânsă în domeniul reglementării şi în cel vamal şi a oferit acces la pieţele de achiziţii publice, pentru a menţiona numai câteva exemple.

În ceea ce priveşte securitatea, UE îşi doreşte o cooperare foarte strânsă, în scopul protejării cetăţenilor şi a societăţilor noastre democratice. Ar trebui să organizăm schimburi eficiente de informaţii şi date operative şi să ne asigurăm că există relaţii de colaborare între serviciile noastre de aplicare a legii. Ar trebui să cooperăm în lupta împotriva criminalităţii, spălării banilor şi finanţării terorismului. Putem coopera în domeniul schimburilor de date ADN, dactiloscopice sau a celor din registrul cu numele pasagerilor în sectorul transportului aerian, pentru a ne îmbunătăţi acţiunile de urmărire şi detectare a teroriştilor şi infractorilor. De asemenea, suntem dispuşi să abordăm subiectul unor mecanisme rapide şi eficiente de extrădare, care să garanteze drepturile procedurale ale suspecţilor.

Dacă Marea Britanie înţelege acest lucru şi dacă rezolvăm rapid problemele încă nesoluţionate ridicate de retragere, inclusiv în ceea ce priveşte o "măsură de protecţie" în cadrul relaţiilor dintre Irlanda şi Irlanda de Nord, sunt convins că putem edifica un viitor parteneriat între UE şi Marea Britanie de o anvergură şi o profunzime fără precedent'', conchide Michel Barnier, negociator-şef al Comisiei Europene pentru negocierile cu Marea Britanie.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)