Camera superioară a parlamentului polonez a adoptat un amendament care deschide calea către numirea viitorului preşedinte al Curţii Supreme de către Partidul Lege şi Justiţie (PiS), aflat la guvernare, în pofida protestelor de stradă şi a obiecţiilor formulate de către opoziţie, transmite miercuri Reuters.

Potrivit noii legi, alegerea noului preşedinte al Curţii va fi posibilă imediat ce două treimi dintr-un total de 120 de judecători vor fi numiţi, faţă de circa 110 în prezent. Or, în prezent circa 40 de posturi sunt vacante din cauza haosului legislativ şi politic din jurul Curţii.

Anterior în cursul acestei luni, 22 de judecători de la Curtea Supremă poloneză au fost obligaţi să se pensioneze, dar preşedinta instituţiei, Malgorzata Gersdorf, a refuzat să facă acelaşi lucru, susţinând că mandatul său constituţional se încheie în 2020. Ea a devenit în Polonia un adevărat simbol al opoziţiei faţă de reforma iniţiată de PiS în sistemul judiciar.

Noua lege face parte dintr-o serie de reforme judiciare ale guvernului conservator al PiS care i-au permis deja să obţină controlul asupra tribunalelor de drept comun, al Consiliului Naţional al Magistraturii şi al Tribunalului Constituţional.

La 2 iulie, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva Poloniei, prin trimiterea unei scrisori de notificare oficială autorităţilor de la Varşovia, în legătură cu noua lege privind Curtea Supremă, şi le-a acordat autorităţilor poloneze un termen de 30 de zile pentru a răspunde.

Potrivit executivului UE, schimbările iniţiate de Varşovia subminează principiul independenţei sistemului judiciar, inclusiv inamovibilitatea magistraţilor, şi în acest fel Polonia nu îşi respectă obligaţiile care îi revin potrivit art.19 al Tratatului privind UE în legătură cu art.47 al Cartei Drepturilor Fundamentale a UE.

Polonia este vizată şi de o altă procedură, cea de activare a articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, lansată în decembrie de Comisia Europeană în legătură cu temerile privind statul de drept în Polonia. Această procedură este declanşată atunci când se constată că într-un stat membru există un risc de încălcare gravă a valorilor UE şi ea poate duce la sancţiuni contra ţării respective.

Într-o primă fază, precum cea iniţiată de CE în decembrie, articolul 7 permite ''a se constata existenţa unui risc clar de încălcare gravă'' a statului de drept într-un stat membru, cu votul a cel puţin patru cincimi dintre ţările membre ale UE. Eventualele sancţiuni, aşa cum este retragerea dreptului de vot, nu pot interveni decât într-o fază ulterioară, care presupune un vot în unanimitate al statelor membre (cu excepţia ţării vizate). Printre măsurile controversate adoptate de Polonia se numără cele referitoare la Curtea Supremă şi la Consiliul Naţional al Magistraturii.

În ultimele luni autorităţile poloneze au făcut unele concesii, considerate însă insuficiente de către Comisia Europeană. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)