Bosnia refuză să devină santinela Uniunii Europene (UE), care îşi închide frontierele în faţa miilor de migranţi blocaţi pe teritoriul ei, iar ministrul securităţii din această ţară săracă şi fragilă, Dragan Mektic, îşi ascunde cu greu iritarea în faţa Bruxellesului, relatează luni AFP.

"Nu putem transforma Bosnia în 'hotspot'. Putem fi doar teritoriu de tranzit", a avertizat el în timpul unei vizite întreprinse săptămâna trecută la Bihac (vest).

Majoritatea migranţilor blocaţi în Bosnia se află în această localitate cu 65.000 de locuitori, în apropiere de Croaţia, ţară membră a UE.

Recent, ministrul şi-a exprimat regretul faţă de refuzul Bruxellesului de a finanţa un centru de primire a refugiaţilor în altă comună situată în vestul Bosniei, Velika Kladusa. Potrivit lui Mektic, UE o consideră prea apropiată de frontiera sa şi doreşte centre mai îndepărtate, cum este cel prevăzut a fi construit lângă Sarajevo.

Premierul Denis Zvizdic a atenţionat împotriva oricărui proiect "al UE, în special al Croaţiei", de a face din Bosnia "un impas pentru migranţi". Aceştia "vor putea intra în Bosnia proporţional cu numărul de ieşiri în direcţia Europei", a prevenit el.

În tabăra din Velika Kladusa, în fiecare zi sunt adăugate corturi în fostul târg de animale, unde 300 de persoane supravieţuiesc pe un drum prăfuit, la trei kilometri de frontieră. Municipalitatea a instalat aici apă curentă, câteva robinete, iluminat nocturn şi câteva toalete mobile.

Pentru restul, oamenii încearcă să se descurce, explică Zehida Bihorac, directoarea unei şcoli primare care, împreună cu elevi voluntari, organizează ateliere pentru copii, ajută femeile să pregătească de mâncare. "Este o situaţie cu adevărat disperată. Nimeni nu merită să trăiască în asemenea condiţii. Sunt acum multe familii cu copii, între 50 şi 60 de copii, dintre care bebeluşii au nevoie de lapte, hrană corespunzătoare", a spus ea. "Aceşti oameni sunt hrăniţi de locuitori, însă locuitorii nu vor putea rezista multă vreme pentru că migranţii sunt tot mai numeroşi", a atenţionat Zehida Bihorac, deplângând absenţa statului.

Foto: (c) Amel Emric/AP

Potrivit Ministerului bosniac al Securităţii, mai mult de 7.700 de migranţi au fost înregistraţi în Bosnia de la începutul anului. Peste 3.000 s-ar afla în continuare în ţară, majoritatea la Bihac, unde unul dintre ei s-a înecat în râul Una săptămâna trecută.

În această localitate, 800-900 de mese sunt servite în fiecare zi în centrul universitar dezafectat, locuit de migranţi de mai multe luni, potrivit responsabilului local al Crucii Roşii, Selam Midzic. Clădirea a devenit deja prea mică, corturi sunt ridicate lângă boscheţii din apropiere.

Primarul oraşului, Suhret Fazlic, acuză guvernul că i-a abandonat. "Nu vrem să fim xenofobi, dorim să ajutăm oamenii şi asta facem noi zilnic. Însă această situaţie ne depăşeşte capacităţile", a spus el.

Problema migranţilor s-a impus şi în campania pentru alegerile generale din octombrie, într-o ţară divizată, cu instituţii fragile. Liderul politic al sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, a atenţionat de mai multe ori că entitatea pe care o conduce nu va primi migranţi şi i-a acuzat pe liderii Bosniei (musulmani) că vor să modifice echilibrul demografic al ţării, aducând aici 150.000 de migranţi, majoritatea musulmani.

Bosnia este populată jumătate de bosniaci musulmani, o treime de sârbi ortodocşi şi în jur de 15% croaţi catolici. AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)