Liderii statelor europene care se vor reuni, duminică, într-un mini-summit la Bruxelles se vor angaja să intensifice eforturile pentru reducerea migraţiei ilegale în Uniunea Europeană şi restricţionarea circulaţiei solicitanţilor de azil, se arată în proiectul declaraţiei comune trimis miercuri capitalelor europene.

''Suntem decişi să realizăm progrese în ce priveşte reducerea suplimentară a numărului de sosiri ilegale în Uniunea Europeană, în particular prin protecţie întărită a frontierei externe, proceduri comune, armonizate de azil şi cooperare intensificată cu ţările de tranzit, precum şi cu ţările de origine'', se arată în textul văzut de Reuters, dar care ar putea suferi modificări.

''În acelaşi timp, constatăm o necesitate puternică de a (preveni)... treceri ilegale ale graniţelor interne între statele membre de către migranţi ilegali şi solicitanţi de azil şi prin asigurarea unor readmisii rapide de către statul membru competent''.

Potrivit proiectului, publicat în Germania de Handelsblatt şi Süddeutsche Zeitung, preluate de AFP, ar putea fi adoptate propuneri constrângătoare atât în ce priveşte graniţele interne, cât şi cele externe ale UE.

Pe plan intern, vor fi efectuate controale de identitate în aeroporturi, gări şi autogări. Solicitanţii de azil vor risca ''o amendă'' dacă nu rămân în ţara în care au fost înregistraţi.

În ce priveşte întărirea frontierelor externe al UE, agenţia Frontex va fi transformată într-o ''veritabilă poliţie europeană la frontiere'', cu efective ce vor creşte rapid la 10.000 de agenţi până în 2020, ceea ce Italia solicita de mult timp.

La mini-summitul de duminică vor lua parte, pe lângă preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel, liderii italian, grec, maltez, spaniol, austriac, bulgar, belgian şi olandez, invitaţi în ultimul moment de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Această listă de participanţi s-ar putea extinde dacă alte state vor dori să se alăture reuniunii, a indicat Comisia.

''Scopul reuniunii, care va avea loc duminică la sediul Comisiei, este de a lucra la soluţii europene în vederea Consiliului European'' din 28-29 iulie, la care migraţia va fi una din temele principale, a arătat executivul european.

Politica de imigraţie în UE face obiectul unor profunde divizări, principalul punct de dezacord privind modificarea Regulamentului Dublin, care în prezent plasează o povară disproporţionată asupra Italiei şi Greciei. Comisia Europeană a propus instaurarea unei repartizări automate a solicitanţilor de azil în UE în perioade de criză comparabile cu cea din 2015.

Propunerea este însă considerată insuficientă de ţările mediteraneene, care doresc o repartizare permanentă, şi este respinsă de state ca Ungaria şi Polonia, susţinute mai ales de Austria.

La summitul din 28-29 iunie, ar urma ca liderii să convină asupra intensificării sprijinului pentru garda de coastă libiană şi să cheme la o cooperare intensificată cu ţările de origine şi cele de tranzit.

Este prevăzută, de asemenea, dezbaterea înfiinţării de ''platforme regionale de debarcare'' în afara teritoriului UE pentru migranţii salvaţi pe mare, centre unde se va face distincţie între migranţii economici şi cei care au nevoie de protecţie internaţională.

Această misiune ar putea reveni Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO), care ar fi transformat într-o entitate supranaţională responsabilă cu gestionarea cererilor de azil, o măsură avută în vedere de Bruxelles de mai mulţi ani. AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor onnline: Gabriela Badea)