Franţa, la fel ca şi celelalte state ce deţin arma nucleară, s-a lansat în modernizarea forţei sale de descurajare, o investiţie costisitoare destinată să menţină credibilitatea ''cheii de boltă'' a apărării sale, într-o lume considerată tot mai imprevizibilă, notează joi AFP.

''Descurajarea (nucleară) face parte din istoria noastră, din strategia noastră de apărare şi va rămâne'', declara în ianuarie preşedintele Emmanuel Macron, care a promis înnoirea până în 2035 a două componente (oceanică şi aeropurtată) ale arsenalului nuclear francez. Obiectivul este adaptarea instrumentului de descurajare la noile ameninţări.

Parisul prevede să aloce în jur de 37 miliarde de euro pentru întreţinerea şi modernizarea arsenalului său nuclear între 2019-2025, adică peste 10% din efortul bugetar prevăzut prin Legea de programare militară pentru următorii şapte ani.

Joi, la baza aeriană Istres (sud), aviaţia militară va saluta retragerea din serviciu a avioanelor de vânătoare Mirage 2000N, după 30 de ani.

Succesorul lui Mirage 2000N, Rafale B, va deveni unicul purtător al rachetei nucleare aer-sol cu rază medie (ASMPA), înainte de intrarea în funcţiune, către anul 2035, a unui sistem aer-sol de nouă generaţie (ASN4G).

''Un nou capitol se deschide'' pentru Forţele aeriene strategice (FAS), explica la mijlocul lunii iunie generalul Pierre-Jean Dupont, comandant adjunct al FAS, prin trecerea ''totală la Rafale'', dar şi prin sosirea în octombrie a primului din cele 15 avioane de realimentare A330 MRTT, care vor înlocui treptat flota de C135 veche de 50 de ani.

În ce priveşte componenta de pe oceane, se are în vedere încheierea modernizării celor patru submarine nucleare lansatoare de rachete (SNLE), care vor fi echipate din 2025 cu o nouă versiune a rachetei balistice intercontinentale M51. Ulterior, în anii 2030, Franţa se va dota cu SNLE de generaţia a treia.

Această alegere a Franţei, remarcă AFP, se înscrie într-o tendinţă globală: SUA şi Rusia, ţările care deţin peste 90% din focoasele nucleare din lume, dar şi Marea Britanie, China, India, Pakistan, Israel şi Coreea de Nord ''dezvoltă sau desfăşoară, toate, noi sisteme de arme nucleare sau şi-au anunţat intenţia de a face acest lucru'', arată Institutul internaţional de cercetări pentru pace (SIPRI), într-un raport publicat luni la Stockholm.

La 50 de ani de la semnarea Tratatului de neproliferare (TNP), acest nou entuziasm pentru arma atomică are de ce să-i îngrijoreze pe avocaţii dezarmării, în ciuda atribuirii în 2017 a Premiului Nobel pentru Pace Campaniei internaţionale pentru abolirea armelor nucleare (ICAN).

''Menţinerea unei politici de descurajare nucleară nu înseamnă nimic altceva decât acceptarea riscului unei sinucideri colective'', previne fostul ministru francez al apărării Paul Quiles, co-autor al lucrării recente ''L'illusion nucléaire'' (''Iluzia nucleară''), ce denunţă absenţa dezbaterii în Franţa în această chestiune strategică.

Arma nucleară nu mai este doar defensivă, ci a devenit un instrument ofensiv de ''negociere'' sau de ''şantaj'' pentru puteri regionale precum Coreea de Nord, instrument care le permite ''să exercite presiuni directe asupra marilor puteri nucleare' sau 'să crească nivelul mizelor în crizele periferice'', susţine, la rândul său, amiralul Pierre Vandier, în lucrarea ''La dissuasion au troisieme âge nucléaire'' (''Descurajarea în a treia eră nucleară''). AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)