Statele membre NATO estimează că vor spori cheltuielile în domeniul apărării cu aproape 4% în 2018 faţă de anul precedent, a declarat joi la Bruxelles secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în contextul în care miniştrii ai apărării din cadrul NATO au aprobat noi măsuri de consolidare a Alianţei, relatează dpa.

Miniştrii apărării din NATO s-au întâlnit la Bruxelles cu doar o lună înaintea unui summit NATO în cadrul căruia liderii Alianţei urmează să semnaleze hotărârea lor pentru a răspunde noilor ameninţări, în special din partea Rusiei, şi, de asemenea, să reasigure Statele Unite ale Americii de voinţa lor de a cheltui mai mult pentru apărare.

"Deciziile luate astăzi deschid calea pentru un summit de succes în iulie, cu mai multe investiţii, o împărţire mai echitabilă a sarcinilor şi o poziţie de apărare consolidată", a spus Stoltenberg.

Potrivit acestuia, cheltuielile în domeniul apărării ale Canadei şi aliaţilor europeni sunt preconizate să aibă o creştere reală de 3,8% în 2018 în comparaţie cu anul precedent, devenind al patrulea an consecutiv în care statele aliate exceptând SUA cresc cheltuielile pentru apărare.

Chestiunea cheltuielilor din domeniul apărării a fost în mod repetat adusă în atenţie de către Statele Unite, care au cel mai mare buget pentru apărare din Alianţă. Preşedintele Donald Trump a fost în mod deosebit deschis în cererea sa către Canada şi aliaţii europeni de a cheltui mai mult în domeniul apărării.

"Preşedintele Trump a salutat aceste cifre pentru că a recunoscut cu adevărat că acest lucru este un progres", a spus Stoltenberg.

Aliaţii au convenit în 2014 să crească cheltuielile pentru apărare până la 2% din Produsul Intern Brut (PIB) până în 2024.

Ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, a declarat că ţara sa susţine pe deplin obiectivul NATO de a cheltui 2% din PIB pentru apărare, adăugând că Berlinul face progrese în această direcţie.

Cererea de a cheltui mai mult şi actualizarea capacităţilor de apărare survin în principal din cauza ameninţării din ce în ce mai mari din partea Rusiei, ca urmare a invadării Peninsulei Crimeea, în 2014, şi a sprijinului acordat de Moscova separatiştilor din estul Ucrainei.

În timpul reuniunii de două zile care a început joi, miniştrii apărării din NATO au aprobat o nouă iniţiativă, numită "'Four Thirties", care va permite NATO să mobilizeze 30 de batalioane, 30 de escadroane şi 30 de nave de luptă în 30 de zile. Aceasta ar include în jur de 30.000 de militari, 300 de avioane şi cel puţin 30 de nave sau submarine.

"Aceasta ne arată hotărârea noastră de a insufla o necesitate de a fi pregătiţi în cadrul Alianţei", a spus Stoltenberg.

Miniştrii au dat, de asemenea, aprobarea oficială pentru noi centre de comandă în oraşul german Ulm şi în oraşul Norfolk din Statele Unite, fiind preconizată o creştere de peste 1.200 de posturi.

"Aceste cartiere generale vor fi esenţiale pentru întărirea Alianţei", a spus Stoltenberg, adăugând că noile centre de comandă se vor asigura că NATO are "forţele corespunzătoare în locurile potrivite la timpul potrivit.'

Pe lângă chestiunea bugetară, aliaţii se confruntă cu alte câteva probleme transatlantice care ameninţă să umbrească summitul din iulie. Între acestea se află deciziile SUA de a se retrage din acordul nuclear cu Iranul şi de a impune tarife la importurile de oţel şi aluminiu din ţările Uniunii Europene.

Stoltenberg a admis de asemenea că "există diferenţe" între SUA şi aliaţii săi europeni, dar şi între ţările UE în ceea ce priveşte viitorul Europei, apreciind că aceasta nu este "nimic nou".

"Cred că ceea ce am învăţat şi am văzut din istorie este că NATO este capabilă să rămână unită în jurul misiunii noastre de bază şi să ofere apărare colectivă, capacitate de disuasiune - faptul că ne protejăm unul pe celălalt", a spus secretarul general al NATO.AGERPRES/( AS - autor: Violeta Gheorghe, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)