Statele membre ale Uniunii Europene au recunoscut marţi că sunt încă departe de găsirea unui compromis pentru deblocarea reformei sistemului european de azil, într-un context politic făcut şi mai dificil de accederea la putere a unui guvern populist în Italia, transmite AFP.

Miniştrii de interne din UE, reuniţi la Luxemburg, nu şi-au ascuns pesimismul, în pofida propunerii de compromis înaintate de preşedinţia bulgară a Consiliului UE, care încearcă să ţină cont de aspiraţiile contradictorii ale diferitelor ţări membre.

La trei ani după apogeul crizei refugiaţilor - 1,26 milioane de cereri de azil în UE în 2015 -, numărul acestora a scăzut considerabil. Cu toate acestea, europenii nu au reuşit să se pună de acord asupra unei reforme a Regulamentului Dublin, astfel încât povara să nu mai apese în mod disproporţionat asupra ţărilor din prima linie.

Mai multe state central-europene, în frunte cu Polonia şi Ungaria, se opun în continuare categoric oricărei măsuri care ar aminti de cotele de repartizare de solicitanţi de azil, care au divizat puternic Uniunea între 2015 şi 2017. Alte state, precum Italia şi Grecia, consideră însă absolut necesară o repartizare echitabilă a refugiaţilor între ţările UE.

'Avem nevoie de un compromis', însă 'astăzi există un climat politic mai dur' care complică datele problemei, a declarat marţi, în faţa presei, ministrul suedez pentru migraţii, Helene Fritzon, referindu-se în special la noul guvern din Italia.

Duminică, Matteo Salvini, liderul Ligii (extremă dreapta) care a preluat la Roma portofoliul Internelor, a prevenit că Italia 'nu poate fi tabăra de refugiaţi a Europei', arătându-se nemulţumit de stadiul actual al discuţiilor privind reforma sistemului de azil. Salvini nu a făcut deplasarea la reuniunea de la Luxemburg.

'Vom vedea cum se poziţionează Italia', a declarat secretarul de stat german Stephan Mayer, menţionând că, în alte ţări, printre care a citat Grupul de la Vişegrad şi ţările din sudul Europei, 'există o opoziţie şi mai puternică'.

'Chiar şi guvernul german critică puncte specifice ale stadiului actual al negocierilor', a completat Mayer, considerând 'inacceptabilă' varianta prezentată de preşedinţia bulgară după mai multe luni de discuţii.

În text figurează măsuri de repartizare a solicitanţilor de azil în UE, aşa cum cer Italia şi Grecia, însă 'relocalizările' obligatorii ar interveni doar în ultimă instanţă, dacă primele măsuri de sprijin financiar şi tehnic, care ar fi declanşate automat în perioade de criză, nu ar fi suficiente. În acest caz, ar fi necesar un vot cu majoritatea calificată a statelor membre.

Această variantă nemulţumeşte însă atât grupul de la Vişegrad, susţinut mai ales de Austria, cât şi statele care cer, la fel ca Parlamentul European, ca repartizarea să funcţioneze permanent, nu doar în perioadele de criză.

În această privinţă, Germania şi Franţa apără o poziţie apropiată de cea a Comisiei Europene, şi anume că responsabilitatea unei cereri de azil ar trebui să rămână în principal a ţării de intrare în UE, cu excepţia perioadelor de criză, când ar trebuie să existe 'relocalizări' obligatorii printre măsurile de solidaritate.

Statele membre şi-au propus ajungerea la un consens la summitul din 28-29 iunie, însă, aşa cum a admis cancelarul german Angela Merkel duminică, e posibil să fie necesare 'câteva săptămâni în plus'.

'Dacă trebuie să amânăm cu câteva săptămâni, nu e sfârşitul lumii', a declarat marţi, la Luxemburg, comisarul european pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos. AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)