Alegătorii din Slovenia sunt convocaţi duminică la urne pentru alegeri legislative în care fostul premier conservator Janez Jansa speră să revină la putere, după ce a agitat spectrul invaziei migranţilor în această mică ţară din zona euro, situată pe vechea "rută balcanică" a migraţiei, informează AFP.

Circa 1,7 milioane de alegători sunt chemaţi la urne pentru acest scrutin proporţional programat de la ora 05:00 GMT până la 17:00 GMT şi care intervine după patru ani de guvernare de centru-stânga.

Învins în 2014, când făcuse campanie din închisoare unde executa o pedeapsă pentru corupţie, Janez Jansa, 59 de ani, este creditat cu un avans net în sondaje, înregistrând 25,1% din intenţiile de vot, conform Institutului Ninamedia.

Astfel, el îl devansează la distanţă mare pe actualul premier de centru-stânga Miro Cerar, a cărui poziţie este şubrezită de patru ani aflaţi la guvernare, în pofida unei creşteri economice record şi al cărui Partid al centrului modern (SMC) înregistrează 9,3% din preferinţele alegătorilor.

Premier între 2004 şi 2008, Jansa obţinuse un al doilea mandat în 2012 împreună cu Partidul Democrat Sloven (SDS), pe care îl conducea, dar trebuise să demisioneze după un an, după deschiderea unui dosar de corupţie care a condus la condamnarea sa în 2014.

Liderul conservator, care a obţinut anularea sentinţei în acelaşi an, şi-a construit revenirea în prim-plan, împrumutând accente xenofobe de la aliatul său ungar Viktor Orban.

Premierul naţionalist conservator ungar i-a adus de altfel un sprijin puternic în timpul campaniei sale, mergând până a-l califica drept "garant al supravieţuirii poporului sloven".

Omniprezent pe scena politică slovenă de la proclamarea independenţei în 1991 a acestei foste republici iugoslave, intrată în 2004 în UE, Janez Jansa, fost disident anticomunist, va trebui să ducă negocieri delicate pentru crearea unei coaliţii de guvernământ.

Astfel, independentul Marjan Sarec, fost actor devenit primar al unui mare oraş din provincie, apare în poziţia de a juca un rol capital, cu 11,9% din intenţiile de vot.

În pofida reculului premierului în exerciţiu, blocul constituit de actuala majoritate de centru-stânga continuă să deţină 29% în sondaje, social-democraţii fiind creditaţi cu 12,4% şi partidul pensionarilor Desus, cu 7,1%.

În acelaşi timp, Jansa este asigurat de sprijinul micului partid de centru-dreapta Noua Slovenie (NSi, 7,7%). Institutele de sondare au subliniat că numărul mare al alegătorilor indecişi ar putea deschide calea unor posibile surprize în seara numărării voturilor.

La fel ca formaţiunile de stânga şi de centru-stânga, Sarec a exclus în această etapă orice alianţă cu Jansa.

"Reluarea fricii de migranţi şi implicarea premierului unei ţări vecine în campania noastră înseamnă depăşirea liniei roşii. Nici eu, nici membrii listei mele nu ne putem înscrie într-o astfel de constelaţie", a declarat el pentru AFP.

Dar Jansa s-a arătat încrezător. " Telefoanele încep să sune odată ce rezultatele sunt cunoscute", a subliniat el, în cursul unei dezbateri televizate, asigurând că este dispus să angajeze convorbiri cu toate partidele după vot.

Liderul conservator, creditat de un soclu electoral solid, ar putea scoate profit în special dintr-o participare electorală slabă. Potrivit institutelor de sondare, prezenţa la vot nu ar urma să depăşească 60%.

Pentru prima dată în ultimii 10 ani, alegerile din Slovenia se desfăşoară în contextul unei creşteri economice susţinute şi al unui şomaj redus, în această ţară lovită în plin de criza economică din 2008 şi care abia scăpase unei puneri sub tutelă internaţională în 2013.

Campania s-a desfăşurat totuşi într-un context de nemulţumire socială, cu revendicări de creştere a salariilor şi pensiilor, după 10 ani de austeritate.

O reformă a sistemului sănătăţii, considerat ineficient şi costisitor, şi ameliorarea climatului afacerilor au fost solicitate de asemenea.

Dar Jansa a reuşit în timpul campaniei sale să facă din migraţie o temă centrală,cu sprijinul presei finanţate din fonduri ungare, a dezvăluit cotidianul Dnevik.

Aproape 500.000 de migranţi au tranzitat Slovenia în 2015 şi 2016, înainte de a-şi continua drumul spre vestul Europei, un val care a determinat atunci guvernul lui Cerar să ridice un gard de 200 de km la frontiera cu Croaţia. Doar 1.000 de refugiaţi de solicitanţi de azil trăiesc în Slovenia astăzi, potrivit cifrelor oficiale. AGERPRES/(AS - editor: Lilia Traci, editor online: Irina Giurgiu)