Preşedintele francez Emmanuel Macron îi reuneşte marţi la Paris pe principalii patru actori importanţi ai conflictului libian în încercarea de a organiza alegeri şi de a scoate ţara din criză, la şapte ani de la îndepărtarea regimului condus de colonelul Muammar Gaddafi, o iniţiativă privită circumspect de către unii experţi, relatează AFP.

''Sperăm într-un angajament al oficialilor libieni pentru un plan de ieşire din criză'', a indicat Palatul Elysee, dând asigurări că lucrează cu emisarul special al ONU, Ghassan Salame.

La zece luni de la întrevederea dintre premierul Fayez al-Sarraj şi mareşalul Khalifa Belqasim Haftar la Celle-Saint-Cloud, în apropiere de Paris, la 25 iulie 2017, şeful statului francez a decis să extindă demersurile diplomatice.

El i-a invitat, de asemenea, marţi dimineaţă, la Palatul Elysee, pe preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Aguila Salah, cu sediul la Tobruk (est), care nu recunoaşte guvernul de uniune naţională din Libia (GNA) şi pe preşedintele Consiliului de Stat, echivalentul camerei superioare a parlamentului la Tripoli, Khaled al-Mechri.

"Ei vor lucra la elaborarea unui text politic (...) Este nevoie de un angajament colectiv de a face totul pentru ca alegeri (prezidenţiale şi parlamentare) să aibă loc până la sfârşitul anului", a anunţat preşedinţia franceză.

Foaia de parcurs care trebuie validată prevede, de asemenea, unificarea forţelor armate şi de securitate, în prezent formate din miliţii, precum şi crearea unei singure bănci centrale şi a unui singur parlament.

Aceste angajamente vor fi asumate în faţa a 20 de ţări, membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, state vecine Libiei, ţări din Europa, Maghreb şi Golf, toate implicate în soluţionarea crizei libiene sau afectate de problemele create de aceasta, în special în ceea ce priveşte securitatea şi migraţia.

Preşedinţii Idriss Deby din Ciad, nigerian Mahamadou Issoufou, tunisian Beji Caid Essebsi şi congolez Denis Sassou Nguesso, reprezentant al Uniunii Africane pentru Libia precum şi premierul algerian Ahmed Ouyahia vor participa la convorbiri.

Participanţii, ''mediatori'' străini, puteri regionale şi internaţionale, ''fiecare va fi pus în faţa responsabilităţilor sale'', a subliniat Palatul Elysee, în timp ce Libia este încă în haos la şapte ani după intervenţia din 2011.

Emmanuel Macron, care a făcut Libia una dintre priorităţile politicii sale internaţionale, speră să materializeze rezultatele reuniunii care a avut loc în oraşul La Celle-Saint-Cloud.

Dar pariul se anunţă riscant, având în vedere divizările de pe teren şi rivalităţile între actorii regionali, în special europeni, au apreciat patru experţi internaţionali consultaţi de AFP.

''Pe hârtie, conferinţa de la Paris este o nouă victorie pentru Franţa care arată că, cel puţin în plan diplomatic, conduce demersurile diplomatice în dosarul libian', a spus Federica Saini Fasanotti de la Institutul Brookings din Washington.

"Dar realitatea este infinit mai complexă, a adăugat ea, indicând rolul miliţiilor care cresc numeric pe fondul haosului din ţară şi a aversiunii libienilor faţă de ingerinţele străinilor.

Principalii actori politici şi militari din oraşul Misrata - care are cele mai puternice şi influente grupuri armate din vestul Libiei - boicotează reuniunea de la Paris, după ce au cerut să fie trataţi în mod egal cu cele patru delegaţii, potrivit unor surse politice libiene.

''Mulţi în vestul Libiei văd iniţiativa franceză ca o încercare de a consolida poziţia lui Khalifa Belqasim Haftar şi de a-l transforma într-un jucător-cheie'', a apreciat Mohamed Eljrah, din cadrul societăţii Libia Outlook.

Un număr de actori în dosarul libian cer, de asemenea, organizarea unui referendum constituţional care să definească atribuţiile viitorului preşedinte - funcţie care nu există în prezent în Libia - înaintea oricărui scrutin prezidenţial.

"Franţa este singura care doreşte să organizeze alegeri atât de repede", notează Jalel Harchaoui, doctorand la Universitatea Paris VIII. "Ea se grăbeşte deoarece are criterii non-libiene, non-arabe. Ea vede lucrurile în raport cu Italia, Rusia, Statele Unite", a spus el, referindu-se la cursul influenţei politice, economice şi militară în această ţară.

La fel ca în iulie 2017, Italia, fostă putere colonială şi prima ţară care a primit valuri de migranţi de origine subsahariană din Libia, nu pare încântată de iniţiativa Parisului.

''Este ca şi cum Macron a vrut să profite de acest moment de absenţă politică italiană în dosarul libian'' din cauza crizei politice de la Roma, relata La Repubblica în ediţia sa din 24 mai, citând surse diplomatice italiene.

În acest context, centrul de analiză International Crisis Group (ICG) sugerează ca la Paris să fie adoptată o declaraţie "deschisă" fără angajamente scrise. "Este nevoie de multă muncă pentru ca eforturi de stabilizare să aibă rezultat în Libia", a apreciat ICG într-o notă scrisă.

AGERPRES/(AS - autor: Violeta Gheorghe, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)