Liderii europeni au confirmat joi la Sofia ''perspectiva europeană'' de multe ori promisă ţărilor din Balcani, unde Rusia încearcă să-şi extindă influenţa, dar fără a ascunde reticenţa puternică faţă de extinderea rapidă a unei Uniuni Europene în plin proces de refondare, comentează France Presse.

După un dineu consacrat în ajun reafirmării unităţii pe care UE vrea să o opună "capriciilor" lui Donald Trump, şefi de stat şi de guvern ai blocului comunitar s-au reunit joi cu omologi ai lor din Albania, Bosnia Herţegovina, Serbia, Muntenegru, Macedonia şi Kosovo.

Un summit în acest format este primul în "ultimii 15 ani", a subliniat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, menţionând dorinţa celor 28 de state membre "de a aminti că perspectiva europeană rămâne alegerea geostrategică a Balcanilor de Vest".

"Acest summit este poate un act simbolic, dar el poate declanşa, din nou, puţin mai mult dinamism", a declarat cancelarul austriac Sebastian Kurz, a cărui ţară va prelua preşedinţia Consiliului UE, prin rotaţie, în luna iulie.

"Este important şi pentru noi, căci dacă nu va exista o perspectivă europeană în Balcani, influenţa turcă şi alte influenţe vor deveni tot mai puternice", a avertizat Kurz.

Totuşi, numeroşi lideri europeni au temperat speranţele ţărilor din Balcani în privinţa unei aderări rapide la UE, notează AFP.

"Sunt favorabil ancorării Balcanilor cu Europa şi spre Europa, dar cred că trebuie să privim cu mare precauţie şi rigoare orice nouă extindere", a avertizat preşedintele francez Emmanuel Macron la sosirea sa joi dimineaţă în capitala bulgară.

"Trebuie să ajutăm toate ţările care sunt pe cale să efectueze reforme şi care avansează spre Europa", a apreciat Macron, dar înainte de a lua în calcul orice extindere, UE va trebui în primul rând să realizeze "o adevărată reformă care să permită aprofundarea (integrării) şi o mai bună funcţionare" a Celor 27, după plecarea programată a britanicilor în 2019.

La fel ca alte ţări, Franţa consideră şi ea că aderările rapide acordate în ultimii 15 ani ţărilor din Europa de Est reprezintă una dintre cauzele dificultăţilor actuale ale Uniunii.

În proiectul declaraţiei finale a summitului, consultat de AFP, liderii UE evită astfel utilizarea cuvintelor "aderare" sau "extindere". Ei introduc aici tema "conectivităţii" prin investiţii în infrastructura de transport în Balcani, prin schimburi educaţionale şi culturale, şi consolidarea legăturilor în faţa "provocărilor comune", cum ar fi securitatea şi migraţia.

Extinderea "nu este un subiect pentru Sofia", a insistat un înalt responsabil european, menţionând că statele membre ale UE vor avea o altă întâlnire în iunie pentru a discuta despre aceasta, când vor decide în special dacă sunt de acord să deschidă negocierile de aderare cu Albania şi Macedonia, aşa cum a propus Comisia Europeană.

Pentru moment, negocierile de aderare au fost începute doar cu Serbia (2014) şi cu Muntenegru (în 2012), pe care preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, le-ar vrea membre ale Uniunii "până în 2025".

Înainte de orice pas înainte, ţările balcanice "trebuie să se asigure că există o mai mare stabilitate între ele, mai puţină tensiune între ele", a insistat joi premierul belgian, Charles Michel.

UE este în special îngrijorată de tensiunile între Serbia şi fosta sa provincie Kosovo, remarcă AFP. Cinci state membre (Spania, Grecia, Cipru, Slovacia şi România) nu recunosc, între altele, declaraţia unilaterală de independenţă a provinciei Kosovo din 2008. Premierul spaniol Mariano Rajoy, a cărui ţară se confruntă cu separatismul catalan, a fost chiar absent la reuniunea de joi de la Sofia pentru a marca atitudinea sa în această problemă.

Litigiul vechi de 27 de ani între Grecia şi autorităţile din Macedonia reprezintă, de asemenea, o problemă pentru UE. Atena refuză ca Fosta republică iugoslavă a Macedoniei să folosească numele similar provinciei sale nordice, de teama unei ameninţări iredentiste.

Premierii elen şi macedonean, Alexis Tsipras, respectiv Zoran Zaev, s-au întâlnit în cadrul acestui summit pentru a discuta această chestiune, dar nu au ajuns la un acord pentru o soluţie.

Miercuri, Cei 28 au convenit în timpul dineului lor de lucru să opună un "front unit" preşedintelui american Donald Trump, inclusiv în problema acordului nuclear cu Iranul, din care liderul de la Casa Albă a decis să-şi retragă ţara.

"Toţi membrii UE împărtăşesc opinia că acordul nu este perfect, dar că ar trebui să rămânem în acest acord şi să continuăm negocierile cu Iranul pe alte teme, cum ar fi rachetele balistice", a declarat joi cancelarul german Angela Merkel.

"Vom lucra pentru a menţine cadrul acordului din 2015, indiferent de deciziile SUA", a declarat la rândul său preşedintele Emmanuel Macron. Chiar dacă acesta "are nevoie să fie completat cu un alt acord nuclear după 2025, cu un acord privind activităţile balistice şi prezenţa regională", a adăugat preşedintele francez. AGERPRES/(AS - autor: Lilia Traci, editor: Sorin Popescu, editor online: Gabriela Badea)