Alegătorii din Azerbaidjan - fostă republică sovietică bogată în hidrocarburi din Caucazul de Sud - au fost chemaţi miercuri la urne pentru alegeri prezidenţiale anticipate, caracterizate ca fiind fără suspans, destinate să consolideze poziţia preşedintelui în exerciţiu Ilham Aliev, aflat la conducerea ţării de peste 15 ani, relatează AFP.

Birourile de vot s-au deschis la ora 04:00 GMT şi se vor închide la 15:00 GMT.

În cursă pentru al patrulea mandat consecutiv, Ilham Aliev a fost ales pentru prima oară la conducerea Azerbaidjanului în 2004, succedându-i tatălui său Heidar Aliev, fost ofiţer al KGB-ului local, care a condus ţara din 1969 şi şi-a păstrat puterea până la moartea sa în decembrie 2003.

Realegerea sa nu lasă loc de îndoială: principalele partide de opoziţie au refuzat să participe la scrutin, apreciind că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru desfăşurarea unor alegeri democratice şi acuzând autorităţile că doresc să falsifice votul.

De asemenea, opoziţia denunţă decizia surprinzătoare - şi inexplicabilă - a lui Ilham Aliev de a devansa alegerile prezidenţiale cu şase luni, o manevră văzută ca o modalitate de a scurta campania electorală şi de a împiedica opoziţia să ia măsuri împotriva eventualelor falsificări.

'Toate alegerile precedente au fost marcate de fraude şi încălcări grosolane ale legii electorale, nici acestea nu vor constitui o excepţie', denunţă un responsabil al mişcării de opoziţie Natif Jafarli.

Partidul de la putere, Yeni Azerbaidjan, a respins aceste critici şi a asigurat că votul va fi corect şi echitabil. Dar cu toate acestea niciunul din cei şapte contracandidaţi ai lui Ilham Aliev (56 de ani) nu este cu adevărat cunoscut alegătorilor azeri şi nu şi-a făcut campanie electorală reală, iar unii chiar şi-au îndemnat simpatizanţii să voteze pentru preşedintele în exerciţiu.

Potrivit liderilor opoziţiei, aceşti 'candidaţi marionetă' au fost aleşi de către autorităţi pentru a da iluzia de concurenţă la aceste alegeri jucate dinainte.

'Apogeul acestei tragicomedii a fost atins atunci când unii candidaţi au chemat să fie votat Aliev', relevă analistul independent Bahtiyar Hajiev, intervievat de AFP.

Criticat de opoziţie şi de către militanţii pentru drepturile omului, Ilham Aliev este lăudat de susţinătorii săi că - datorită bogăţiei de hidrocarburi- a transformat şi modernizat Azerbaidjanul, devenit un important furnizor de gaze în Europa.

Despre familia Aliev se spune că a profitat de poziţia sa pentru a prelua controlul unei mari părţi din economia ţării, afirmaţii negate de Ilham Aliev, la fel ca acuzaţiile de derive autoritariste.

'Azerbaidjanul este pe drumul ferm şi ireversibil al dezvoltării democratice', asigură purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe azer, Hikmet Hajiyev, asigurând că prezidenţialele au loc 'într-o ambianţă liberă, deschisă şi transparentă'.

Ilham Aliev a fost reales în 2008 şi în 2013, de fiecare dată cu scoruri covârşitoare în scrutine denunţate de opoziţie ca fiind fraudate.

În 2009, şeful statului a făcut să fie aprobată prin referendum o modificare constituţională care îl autorizează să efectueze un număr nelimitat de mandate la conducerea ţării, o reformă denunţată de către militanţii pentru drepturile omului şi de către oponenţii săi, care apreciază că aceasta îl autorizează să devină preşedinte pe viaţă.

O nouă modificare constituţională în 2016 a extins mandatul prezidenţial de la cinci la şapte ani. Consiliul Europei a criticat sever aceste reforme, care au provocat 'o bulversare gravă a echilibrului de putere' şi au acordat preşedintelui o autoritate 'fără precedent'.

Ilham Aliev i-a plasat de asemenea pe membrii familiei sale în cele mai înalte funcţii în stat. Soţia sa, Mehriban Alieva a fost numită în funcţia de vicepreşedinte al Azerbaidjanului în februarie 2017, în timp ce fiul său, Heidar, este adesea considerat drept posibilul său succesor. AGERPRES/(AS - autor: Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)