Argentina: Condamnată la şase ani de închisoare, Cristina Kirchner anunţă o posibilă retragere

Vicepreşedinta Argentinei, Cristina Kirchner, a fost condamnată marţi la şase ani de închisoare, de care o protejează, însă, imunitatea parlamentară, şi ineligibilitate pe viaţă, într-un proces pentru fraudă şi corupţie în timpul preşedinţiei sale, verdict pe care l-a imputat unei "mafii judiciare", comentează AFP.
Imediat, fosta şefă a statului a afirmat că "nu va mai candida la nimic, nici senatoare, nici vicepreşedintă, nici preşedintă" la alegerile generale din 2023, părând că renunţă la o viitoare imunitate. Chiar dacă mai multe niveluri de apeluri ar trebui să facă pedeapsa efectivă abia peste ani de zile.
Cristina Kirchner, 69 de ani, a fost găsită vinovată de "administrare frauduloasă" în detrimentul statului în acest proces privind atribuirea de contracte publice în fieful său politic din Santa Cruz (sud), în timpul celor două mandate prezidenţiale (2007-2015).
Împotriva ei s-a cerut 12 ani de închisoare şi ineligibilitate.
Fosta preşedintă (centru-stânga), care la şapte ani de la plecarea ei de la preşedinţie rămâne o figură de frunte şi în acelaşi timp dezbinătoare în politica argentiniană, a negat întotdeauna orice escrocherie. Avocaţii săi au cerut să fie declarată nevinovată.
Ea a denunţat, pe toată durata procedurii demarate în 2019, un proces "politic", condus de judecători, în opinia sa, manipulaţi de opoziţia de dreapta, în special de tabăra succesorului ei la preşedinţie (2015-2019), liberalul Mauricio Macri.
Funcţia sa de preşedintă a Senatului, sinonimă cu imunitatea parlamentară, a salvat-o de închisoare. Imunitate la care a părut să renunţe în viitor, anunţând că nu va solicita niciun mandat în 2023, ci că va "pleca acasă". "Să mă bage la închisoare!", a declarat ea, sfidătoare.
Cu toate acestea, o pedeapsă - închisoare sau ineligibilitate - ar fi efectivă doar după multe apeluri, inclusiv unul eventual la Curtea Supremă, ceea ce, a prezis săptămâna aceasta politologul Rosendo Fraga pentru AFP, ar putea dura şase-şapte ani, chiar mai mult.
În august, rechizitoriul - 12 ani - a declanşat uriaşe manifestaţii de sprijin pentru Cristina Kirchner, în mai multe oraşe din Argentina, şi mai multe seri sub ferestrele casei ei din Buenos Aires, ducând la ciocniri cu poliţia.
Surprinzător, verdictul de marţi a generat doar o modestă mobilizare. Din anturajul vicepreşedintei nu emanase, însă, nicio directivă puternică în acest sens.
Câteva sute de partizani - sindicalişti, activişti peronişti - s-au adunat calm după-amiaza în vecinătatea tribunalului, căutând cu disperare umbra la peste 35°C, a constatat AFP. Seara, o adunare şi mai modestă s-a format paşnic în jurul Parlamentului.
Ipoteza unor mobilizări puternice a stârnit temeri privind un puseu ca în august. Numeroase altercaţii au făcut ca tensiunile să creeze indirect contextul atentatului împotriva Cristinei Kirchner, pe 1 septembrie. Atacatorul - a cărui împuşcătură nu a pornit - s-a strecurat într-un grup dezordonat de suporteri în faţa casei ei.
Opt dintre cei 12 coinculpaţi în proces, printre care un antreprenor din construcţii, foşti lideri ai companiei de construcţii de drumuri Vialidad, au fost condamnaţi la pedepse de la trei ani şi jumătate la şase ani de închisoare. Patru au fost eliberaţi sau au beneficiat de prescripţie.
"Sentinţa era scrisă. Ideea a fost să mă condamne", a reacţionat Cristina Kirchner la verdict într-un mesaj video din biroul ei din Senat. Ea a denunţat "un stat paralel", o "mafie judiciară".
"Astăzi, în Argentina, o persoană nevinovată a fost condamnată (...) când politica intră în tribunale, justiţia iese pe fereastră", a scris pe Twitter preşedintele argentinian, Alberto Fernandez.
Şeful statului mexican, Andrés Manuel Lopez Obrador (stânga), şi-a exprimat şi el solidaritatea cu Cristina Kirchner, victimă, în opinia sa, "a unei răzbunări politice şi a unei josnicii antidemocratice a conservatorismului".
Luni, ea şi-a comparat soarta cu Luiz Inacio Lula da Silva, reales preşedinte al Braziliei, închis în 2018-2019 pentru corupţie, condamnările fiind în cele din urmă anulate.
O paralelă până la un come-back? Din punct de vedere tehnic, ar fi fost posibil, până la anunţul său de marţi de a nu candida pentru nimic în 2023. Dar viitorul său politic naţional era ipotecat încă din perioada mandatelor prezidenţiale. Iar tabăra sa peronistă este conştientă de respingerea pe care o suscită în prezent, dincolo de un nucleu dur de suporteri de 20-25%.
Recent, ea a dat unele semnale care sugerează că nu se mai proiectează ca un mandatar, mai degrabă ca un "super-influencer". Ca în 2019, când l-a desemnat pe Alberto Fernandez. "Politica nu înseamnă doar ocuparea unei funcţii (...), a fi preşedinte, vicepreşedinte, senator sau deputat. Este puterea de a transmite idei", a spus Cristina Kirchner luni. AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Human Right Watch acuză SUA și El Salvador de 'dispariția forțată' a circa 200 de venezueleni
Organizația pentru apărarea drepturilor omului Human Right Watch (HRW) a acuzat vineri guvernele american și salvadorian de 'dispariții forțate', pentru expulzarea în martie a peste 200 de migranți venezueleni din SUA spre El Salvador, unde aceștia sunt de atunci ținuți încarcerați în secret, informează AFP. Pe 15 mar
Țările din 'coaliția voluntarilor' s-au întâlnit la NATO în căutarea unui plan pentru #Ucraina
Țările 'coaliției voluntarilor' aliate Kievului s-au întâlnit joi la Bruxelles pentru a încerca să definească cum să garanteze securitatea Ucrainei, dar multe întrebări rămân fără răspuns, relatează AFP. Este vorba despre prima reuniune a acestei coaliții lansate de Londra și Paris la nivel de miniștri ai
Germania: Liderul SPD se așteaptă la o intensificare a controalelor la frontieră și a returnării de migranți
Viitorul guvern german intenționează să intensifice controalele la frontieră și returnarea migranților, conform acordului de coaliție cu blocul de centru-dreapta CDU/CSU, a afirmat joi co-liderul Partidului Social-Democrat din Germania (SPD), Lars Klingbeil, transmite vineri dpa. 'Acordul de coaliție prevede că vom efectua mai multe contro
Mii de imigranți latino-americani au fost declarați decedați de Securitatea Socială americană (presă)
Administrația președintelui american Donald Trump, în luptă cu pretinsele 'fraude' ale agenției federale Administrația Securității Sociale (SSA), a tăiat ajutorul pentru peste 6.000 de imigranți latino-americani, declarându-i oficial 'decedați', au informat joi seara mai multe media, transmite AFP. Potrivit unui res
Kievul acuză trupele ruse că au executat patru soldați ucraineni capturați
Autoritățile de la Kiev au anunțat joi că investighează presupusa ucidere de către forțele ruse a patru soldați ucraineni capturați, relatează dpa. Dmitro Lubineț, comisarul pentru drepturile omului al parlamentului ucrainean, a declarat că se crede că uciderea prizonierilor de război ar fi avut loc în martie, în satul Piatîh
Panama va permite desfășurarea de militari americani în apropierea canalului (acord)
Panama va permite desfășurarea de trupe americane în zonele de acces și adiacente canalului, potrivit unui acord bilateral publicat joi de guvernul panamez, care exclude însă posibilitatea unor baze militare, notează AFP. Prezența trupelor americane în Panama este o problemă sensibilă în această țară din America Central
Al doilea portavion american a ajuns în Orientul Mijlociu
Al doilea portavion trimis de Statele Unite în Orientul Mijlociu pentru a proteja fluxurile comerciale a sosit la fața locului, a anunțat joi armata americană, care desfășoară în prezent o campanie intensă de lovituri împotriva rebelilor houthi din Yemen, transmite AFP. Potrivit unui mesaj pe X al Comandamentului Comun americ
VIDEO SUA: Musk prevede economii de 150 de miliarde de dolari, sub promisiunea inițială
Elon Musk a declarat joi că misiunea sa de a reduce cheltuielile federale ale Statelor Unite va permite economisirea a 150 de miliarde de dolari pe un an întreg, o sumă mai mică decât ambițiile sale inițiale, notează AFP. 'Sunt încântat să anunț că anticipăm economii de 150 de miliarde de dolari în anul fiscal
SUA: Ambasadoarea americană la Kiev rechemată de la post
Ambasadoarea Statelor Unite la Kiev, Bridget Brink, își va părăsi postul într-un moment în care președintele Donald Trump operează o apropiere de Rusia pentru a pune capăt războiului din Ucraina, a confirmat joi Departamentul de Stat, notează AFP. Bridget Brink, diplomată de carieră, a fost numită de fostul președinte Joe Bid
Consultări 'pozitive' între Rusia și SUA la Istanbul, dar fără niciun acord concret
Rusia și SUA au purtat joi la Istanbul negocieri 'pozitive' pentru normalizarea relațiilor lor diplomatice, dar fără a ajunge la vreun acord concret, potrivit EFE. 'Noua rundă de consultări bilaterale la nivel de experți (...) s-a desfășurat într-o atmosferă pozitivă și a permis realizarea unor progrese în soluționarea problemelor ridic
CIJ: Sudanul acuză EAU că, prin susținerea rebelilor, sunt 'motorul' unui 'genocid' în Darfur
Sudanul a acuzat joi, la Curtea Internațională de Justiție (CIJ), Emiratele Arabe Unite (EAU) că sunt, printr-un presupus sprijin dat rebelilor, 'motorul' a ceea ce autoritățile de la Khartum califică drept 'genocidul' din Darfur, transmite AFP. Sudanul a atacat EAU la Curtea de la Haga, acuzând Emiratele de complicitate
Armata europeană nu poate înlocui NATO, afirmă președintele Germaniei
O armată europeană nu ar putea înlocui NATO, a declarat joi președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, citat de DPA. 'Trebuie să mulțumim NATO pentru multe lucruri', a afirmat Steinmeier în timpul unei vizite la un comandament militar din orașul Koblenz, landul Renania-Palatinat, în vestul Germaniei.
Golful Persic, noua răscruce a diplomației mondiale? (analiză AFP)
De la negocierile privind Ucraina și discuțiile privind programul nuclear iranian programate sâmbătă și până la negocierile referitoare la Fâșia Gaza, țările din Golf ocupă din ce în ce mai mult scena diplomatică globală, în căutare de securitate și de recunoaștere, relatează joi AFP. Aliați tradiționali ai Statel
Rusia: Parchetul cere pedeapsa cu închisoarea împotriva unor jurnaliști pentru colaborare cu organizația lui Navalnîi
Parchetul rus a cerut joi aproape șase ani de închisoare împotriva a patru jurnaliști acuzați de colaborare cu organizația 'extremistă' a fostului opozant Aleksei Navalnîi, decedat într-o închisoare din Rusia în 2024, potrivit site-ului Mediazona, relatează AFP. Organizația lui Navalnîi, princi
Războiul tarifar declanșat de Washington împinge UE și Mercosur să accelereze demersurile privind implementarea acordului lor comercial
Ofensiva comercială a președintelui american Donald Trump, care a început cu aplicarea de tarife de 10% pentru majoritatea partenerilor comerciali ai Statelor Unite, a reactivat eforturile politice de impulsionare a acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Mercosur, relatează joi EFE. După 25 de ani de negocieri și o semnare