Dioxidul de carbon din atmosferă crește într-un ritm considerat incompatibil cu menținerea încălzirii globale sub pragul de 1,5 grade Celsius comparativ cu nivelurile preindustriale, avertizează un studiu al serviciului britanic de meteorologie Met Office, relatează vineri DPA/PA Media.

Concentrațiile principalului gaz cu efect de seră au crescut în 2024 până la niveluri anuale atinse cel mai rapid în istoria măsurătorilor de lungă durată efectuate la Mauna Loa din Hawaii, care datează din 1958, depășind previziunile Met Office pentru acest an.

Creșterea de 3,58 părți pe milion (ppm) înregistrată la Mauna Loa a fost peste nivelul de 2,84 ppm estimat de Met Office, în timp ce măsurătorile satelitare au arătat, de asemenea, creșteri mari la nivel mondial.

Met Office a declarat că această creștere este cauzată de nivelul record al emisiilor provenite de la arderea combustibililor fosili, în condițiile în care 'rezervoarele' naturale, cum ar fi pădurile tropicale, captează mai puțin carbon, dar și de la incendiile de vegetație.

Reducerea carbonului absorbit de păduri și incendiile de vegetație au fost cauzate de vremea caldă asociată fenomenului meteorologic El Nino din zona Oceanului Pacific, care creștere temperaturile globale și accentuează schimbările climatice.

Met Office, care a emis previziuni privind dioxidul de carbon începând cu anul 2016, a prognozat că aceste creșteri între 2024 și 2025 vor fi mai puțin accentuate comparativ cu anul trecut, atingând valoarea de aproximativ 2,26 ppm.

Dar, chiar și o astfel de creștere mai lentă va fi prea rapidă pentru a rămâne pe traiectoria stabilită de Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei (GIEC/IPCC), organismul ONU pentru climă, care prevede menținerea unei încălziri sub 1,5 grade Celsius comparativ cu nivelurile preindustriale, cu o abatere foarte mică sau deloc, a avertizat Met Office.

De asemenea, GIEC/IPCC a luat în calcul traiectorii ce prevăd depășirea temporară a pragului de 1,5 grade Celsius, pentru câteva decenii, înainte de a reveni sub acest nivel până la sfârșitul acestui secol.

Însă, acest lucru va necesita o dependență mai mare de tehnologii sau măsuri - cum ar fi plantarea mai multor păduri - care reduc nivelul general al dioxidului de carbon din atmosferă.

Continuarea eforturilor de a preveni încălzirea planetei cu peste 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale este unul dintre angajamentele cheie ale Acordului de la Paris, asupra căruia țările au convenit în 2015, în încercarea de a evita cele mai periculoase efecte ale schimbărilor climatice.

Dioxidul de carbon din atmosferă reține căldura. Nivelurile ridicate ale acestui gaz captează și mai multă căldură, crescând temperaturile globale în timp, ceea ce provoacă efecte din ce în ce mai grave, inclusiv un nivel mai mare al mărilor, intensificarea secetelor, furtunilor, inundațiilor, dar și daune aduse faunei sălbatice și sistemelor naturale vitale.

Pentru ca încălzirea globală să fie limitată la pragul de 1,5 grade Celsius, mărirea concentrației de dioxid de carbon din atmosferă trebuie să fie deja încetinită la o creștere de 1,8 ppm pe an în acest deceniu, înainte de a se opri și de a începe să scadă, în conformitate cu calculele GIEC/IPCC, a indicat Met Office.

Însă, creșterile sunt, în medie, de aproximativ 2,5 ppm până acum în acest deceniu, a declarat profesorul Richard Betts din cadrul biroului de prognoză al Met Office. 'Săptămâna trecută a fost confirmat faptul că 2024 a fost cel mai cald an din istoria înregistrărilor, cu temperaturi medii anuale care au depășit pentru prima dată (pragul de) 1,5 grade Celsius comparativ cu nivelurile preindustriale', a spus el.

'Deși nu reprezintă un eșec în atingerea obiectivului Acordului de la Paris, deoarece acest lucru ar necesita depășirea încălzirii cu 1,5 grade Celsius pe o perioadă mai lungă și am putea asista la un an ușor mai rece în 2025, tendința de încălzire pe termen lung va continua deoarece dioxidul de carbon continuă să se acumuleze în atmosferă', a adăugat specialistul.

El a precizat că trecerea de la El Nino la opusul său, La Nina - care creează condiții mai reci și mai umede, în special la tropice - ar însemna că pădurile și alte sisteme naturale absorb mai mult carbon decât anul trecut, încetinind temporar creșterea nivelului de dioxid de carbon din atmosferă.

'Cu toate acestea, stoparea încălzirii globale necesită ca acumularea de gaze cu efect de seră în aer să se oprească complet și apoi să înceapă să se reducă. Scăderile semnificative și rapide ale emisiilor ar putea limita măsura în care încălzirea globală depășește 1,5 grade Celsius - dar acest lucru necesită acțiuni urgente, la nivel internațional', a spus el. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Ana Alecu, editor online: Simona Aruştei)