Problema microplasticelor care poluează ecosistemele marine este mai gravă decât s-a crezut anterior și chiar și plasticele biodegradabile afectează viața marină, au avertizat miercuri cercetători israelieni, transmite TPS.

Animalele marine care se hrănesc prin filtrarea apei ajung să consume microplastice și apoi le excretă ''deghizate'' în materie organică, conform echipei de cercetători de la Universitatea din Tel Aviv. Acest lucru le permite particulelor de plastic să pătrudă nedetectate în lanțul trofic marin, răspândind poluare și boli în întregul ecosistem.

Microplasticele sunt mici particule de plastic ce măsoară mai puțin de 5mm în diametru. Acestea provin dintr-o varietate de surse, inclusiv din deteriorarea unor deșeuri mai mari din plastic, din produse de igienă personală și din fibrele sintetice ale unor materiale ce se desprind în timpul spălării, ajung în canalizări și sunt deversate împreună cu apele reziduale în mări și oceane.

Aceste particule transportă de multe ori și alți poluanți chimici sau metale grele. Din cauza dimensiunilor lor mici se infiltrează cu ușurință în ecosistemele marine, unde sunt ingerate de o mare varietate de organisme, printre care pești, plancton, dar și animalele care se hrănesc prin filtrarea apei, așa cum sunt scoicile și unele specii de pești.

Studiul, realizat de studentul doctoral Eden Harel alături de profesorii Noa Shenkar și Ines Zucker, s-a bazat pe crearea unor simulări în condiții de laborator folosind apă marină și ascidii, organisme marine care se hrănesc prin filtrarea apei și reținerea particulelor organice din aceasta.

Ascidiile au fost expuse la două tipuri de particule de microplastic: polistiren convențional (PS) și acid polilactic (PLA), un bioplastic prezentat drept biodegradabil și prietenos cu mediul. Echipa a analizat impactul acestor particule asupra ascidiilor în diferite stadii: expunerea inițială, post-filtrare și post-digestie.

Rezultatele au arătat că, chiar dacă ascidiile au eliminat eficient particulele PS din apă în interval de două ore, aceste particule au fost excretate înapoi în apă după 48 de ore. Prin contrast, particulele PLA au scăzut în concentrație, particulele mai mari fiind descompuse în nanoparticule ce au devenit nedetectabile după digestie.

Atunci când cercetătorii au analizat microplasticele excretate folosind spectroscopia Raman, au descoperit că excrementele au alterat particulele până la nivelul la care acestea nu mai puteau fi identificate drept plastic, părând a fi materie organică. Dar cum numeroase animale marine se hrănesc cu materii organice provenite din excremente, ele pot ingera plastic care și-a schimbat proprietățile și sunt expuse astfel la microplasticele care se răspândesc în interiorul lanțului trofic marin, conform explicațiilor oferite de Eden Harel.

Învelișul din excremente de pe particulele de plastic facilitează, de asemenea, și colonizarea bacteriană și adeziunea unor alte materiale poluante, așa cum sunt metalele grele și antibioticele, amplificând dezastrul ecologic produs de microplastice, a adăugat el.

''Acest fenomen afectează și bioplasticul prezentat drept biodegradabil'', a subliniat Ines Zucker. Dacă nu sunt întrunite anumite condiții pentru descompunerea completă a bioplasticului, acesta rămâne în ecosistem sub forma unor particule poluante care își modifică proprietățile atunci când trec prin sistemele digestive ale organismelor marine și devin agenți care împrăștie substanțe poluante și boli în lanțul trofic.

Studiul atrage atenția și asupra potențialului apariției unor explozii de alge (proliferarea și extinderea rapidă unor colonii de alge) din cauza acestor particule de plastic ce au trecut prin sistemul digestiv al unor organisme marine și sunt apoi excretate, având proprietățile modificate. Dacă unele explozii de alge sunt benigne, altele pot răspândi toxine în apă și pot consuma oxigenul din apă, generând ''zone ale morții'' în care alte organisme marine nu mai pot supraviețui.

Excrementele ce conțin microplastice se scufundă mai rapid și se produc acumulări pe fundul mărilor, care la rândul lor, duc la creșterea nivelurilor de carbon și de azot, ce declanșează exploziile de alge, mai avertizează studiul. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Gabriela Badea)