Modurile în care oamenii consumă şi se hrănesc cauzează crize ''interconectate'' ce afectează biodiversitatea, clima şi sănătatea, ameninţând supravieţuirea unor ecosisteme esenţiale cum ar fi coralii, au alertat marţi experţi din lumea întreagă într-un raport de referinţă, potrivit AFP.

''Practicile agricole non-durabile'', prin folosirea de îngrăşăminte şi pesticide chimice, au multiple efecte negative: pierderea biodiversităţii, utilizarea non-durabilă a apei, poluare şi emisii de gaze cu efect de seră.

Concluziile, adoptate de aproape 150 de ţări reunite în Namibia, sunt rezultatul muncii timp de trei ani a unei echipe formate din 165 de experţi din lumea întreagă regrupaţi în Platforma interguvernamentală pentru biodiversitate şi servicii ecosistemice (IPBES).

Aceşti oameni de ştiinţă de prim-rang - consideraţi echivalentul în domeniul biodiversităţii al experţilor GIEC mandataţi de ONU în domeniul climei - enumeră în raportul intitulat ''Nexus'' legăturile existente între biodiversitate, apă, alimentaţie şi sănătate.

Potrivit acestora, crizele care afectează planeta noastră sunt ''toate interconectate''.

''Există pericolul real de a rezolva o criză şi de a agrava altele'', a explicat Paula Harrison, unul din coautorii principali ai studiului.

Recifele de corali ilustrează în mod dramatic acest avertisment: nu sunt ameninţate exclusiv de încălzirea oceanelor.

''Chiar dacă rezolvăm problema climatică, recifele de corali vor fi în continuare afectate de poluare, pescuitul excesiv şi de alte ameninţări'', a atras atenţia profesoara americană şi coautoare principală a studiului, Pamela McElwee.

Rezultat: coralii reprezintă ''ecosistemul cel mai ameninţat'' de pe Terra şi ''ar putea dispărea la scară mondială în următorii 10, 15 ani'', a conchis IPBES.

Pagină după pagină, oamenii de ştiinţă avertizează asupra consecinţelor nefaste ale încercării de a regla o problemă fără a ne gândi la altele, cum ar fi, spre exemplu, abordarea ''exclusivă'' a schimbărilor climatice şi ignorarea efectelor asupra naturii. Anumite soluţii climatice pot ''avea un cost pentru biodiversitate'', a spus profesoara Pamela McElwee.

Astfel, plantarea unor arbori care să absoarbă mai mult CO2 poate dăuna ecosistemului local dacă speciile sunt greşit alese sau poate să ducă la reducerea suprafeţelor destinate cultivării hranei. Unele parcuri de eoliene, benefice pentru climat, pot spori mortalitatea păsărilor şi a liliecilor.

''Răspunsuri''

La extrema opusă, sunt şi soluţii care bifează toate căsuţele necesare.

''Reducerea supraconsumului de carne'' este citat ca exemplu printre cele 71 de ''răspunsuri'' propuse şi care pot avea multiple efecte benefice.

''Printre exemplele bune, putem cita zonele marine protejate, care au asociat comunităţile cu gestionarea şi luarea deciziilor'', a subliniat Pamela McElwee.

''Aceste zone au permis sporirea biodiversităţii, creşterea abundenţei peştilor pentru hrănirea populaţiei, ameliorarea veniturilor comunităţilor locale şi, deseori, creşterea veniturilor din turism'', a adăugat ea.

Experţii citează finanţarea oraşului Paris pentru a-i încuraja pe agricultori să adopte practici mai durabile, totodată cu beneficii asupra sănătăţii şi mediului şi care să genereze o factură redusă pentru tratarea apelor.

În California, o interdicţie de incendiere a miriştilor viza în primul rând ameliorarea sănătăţii respiratorii a locuitorilor. Însă recurgerea la inundarea acestor câmpuri pe timpul iernii a permis restabilirea habitatului somonilor.

Însă dincolo de aceste recomandări consensuale, specialiştii - ale căror concluzii sunt aprobate politic de reprezentanţii ţărilor - au întâmpinat dificultăţi în a cădea de acord asupra altor subiecte.

Diviziuni

Mai mulţi delegaţi au reclamat modificări de ultimă oră pe subiecte spinoase cum ar fi exporturile agricole, energiile fosile, plasticul de unică folosinţă şi modelele de consum.

Şi-au disputat includerea sintagmei ''schimbări climatice'' în titlul raportului, potrivit Buletinului de negocieri pentru Terra. În cele din urmă, expresia nu figurează în titlu.

Astfel de fricţiuni între ţări au perturbat în această toamnă alte negocieri pe teme de mediu în cadrul ONU (despre biodiversitate, plastic şi deşertificare), eşuat în unele dintre cazuri.

Constatările sunt, cu toate acestea, fără apel.

Jumătate din economia mondială depinde de natură, însă societăţile umane cheltuie mai mult pentru distrugerea naturii decât pentru a o proteja, se mai spune în raport.

Costurile sociale şi de mediu provocate de energiile fosile, agricultură şi pescuit ajung la aproape 25.000 de miliarde de dolari anual, echivalentul unui sfert din PIB-ul mondial, estimează autorii.

''Uităm cu desăvârşire aceste contrapartide'', a declarat economistul James Vause, contributor la raportul publicat marţi, ai cărui autori speră că va influenţa viitoarele negocieri ale ONU pe tema biodiversităţii, care vor avea loc în februarie 2025. AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Florin Bădescu, editor online: Adrian Dãdârlat)