COP29: Ţările sărace s-au resemnat în faţa unui acord financiar ''prea slab''
Trei sute de miliarde de dolari pe an, în zece ani: ţările dezvoltate s-au angajat duminică, la Baku, să acorde mai multe fonduri ţărilor sărace ameninţate de schimbările climatice, la finalul unei conferinţe haotice a ONU în Azerbaidjan, care le-a dezamăgit pe statele în curs de dezvoltare, informează AFP.
Finanţarea promisă până în 2035 "este prea slabă, prea tardivă şi prea ambiguă", a deplâns kenyanul Ali Mohamed, vorbind în numele grupului ţărilor africane.
Omologul său din Malawi, care reprezintă cele mai sărace 45 de ţări de pe planetă, Evans Njewa, a denunţat acordul ca fiind "lipsit de ambiţie".
"Suma propusă este jalnic de mică. Este derizorie", a denunţat delegata indiană Chandni Raina, criticând preşedinţia azeră a COP29.
Acest angajament financiar al ţărilor europene, Statelor Unite, Canadei, Australiei, Japoniei şi Noii Zeelande, sub egida ONU, constă în creşterea împrumuturilor şi a subvenţiilor anuale acordate ţărilor în curs de dezvoltare de la 100 de miliarde de dolari în prezent la "cel puţin 300 de miliarde de dolari" până în 2035.
Aceşti bani vor trebui să fie folosiţi pentru adaptarea la inundaţii, valuri de căldură şi secetă. Dar şi pentru a investi în energie cu emisii reduse de carbon, în loc ca statele sărace să îşi dezvolte economiile prin arderea cărbunelui şi a petrolului, aşa cum au făcut ţările occidentale timp de peste un secol.
Micile state insulare au deplâns "lipsa de voinţă de a răspunde nevoilor ţărilor în curs de dezvoltare vulnerabile", după cum s-a exprimat Cedric Schuster din Samoa, care a fost încă o dată dezamăgit de procesul multilateral de la COP29, faţă de care şi-a exprimat totuşi ataşamentul.
Occidentalii, inclusiv europenii, cei mai mari donatori mondiali de finanţare pentru climă, nu au fost pregătiţi să depăşească această sumă într-o perioadă de austeritate bugetară şi de convulsii politice. Însă ei consideră că au contribuit la un rezultat istoric.
Joe Biden a salutat acordul drept un "pas important" în lupta împotriva încălzirii globale. Şi "deşi unii încearcă să nege sau să întârzie revoluţia energiei curate (...) nimeni nu poate da înapoi - nimeni", a subliniat preşedintele american în exerciţiu, într-o aparentă referire la atitudinea climato-sceptică a succesorului său, Donald Trump.
Din punctul de vedere al Franţei, textul adoptat la COP29 este "dezamăgitor" şi "nu se situează la înălţimea provocărilor", a subliniat ministrul francez pentru Tranziţie Ecologică, Agnes Pannier-Runacher. Ea a regretat "o lipsă de leadership din partea preşedinţiei azere".
Comisarul european responsabil cu negocierile privind clima, Wopke Hoekstra, şi-a exprimat regretul: europenii ar fi dorit "să vadă mai multă ambiţie" în ceea ce priveşte reducerea gazelor cu efect de seră în toate ţările. Amânarea acestei dezbateri până anul viitor "este un eşec", a declarat Kevin Magron, ambasadorul francez pentru climă.
"Un munte de muncă"
Însă acordul de la COP29, încheiat în a doua noapte de prelungire a conferinţei care a început pe 11 noiembrie, lasă un gust amar multor participanţi. Cele mai sărace ţări ale lumii şi insulele din Pacific, Caraibe şi Africa au cerut o sumă cel puţin dublă. Iar textul a fost adoptat aproape de ora locală 03:00, după negocieri epuizante şi răsturnări de situaţie.
"Nicio ţară nu a obţinut tot ce şi-a dorit, iar noi părăsim Baku cu un munte de muncă de făcut. Prin urmare, nu este momentul să ne revendicăm victoria", a declarat Simon Stiell, secretarul executiv al Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice.
Azerbaidjanul a concurat cu Armenia pentru a câştiga organizarea COP29, cel mai mare eveniment internaţional organizat de această ţară. Însă declaraţiile preşedintelui său împotriva Franţei, arestările activiştilor de mediu şi hărţuirea parlamentarilor americani la Baku au îngreunat atmosfera de lucru.
Felul în care Azerbaidjanul a gestionat negocierile a fost aspru criticat. Germania i-a reproşat apropierea de ţările producătoare de petrol, iar delegaţii din zeci de ţări în curs de dezvoltare au părăsit o reuniune sâmbătă, declarând că nu au fost consultaţi pe deplin.
Baku a fost o "experienţă dureroasă", a declarat Marina Silva, ministrul mediului din Brazilia, ţara care va găzdui următoarea COP, programată peste un an.
Un alt eşec: unul dintre celelalte texte planificate pentru adoptare la Baku, care ar fi trebuit să aprofundeze ieşirea omenirii din era combustibililor fosili, o iniţiativă lansată de COP28 de la Dubai, nu a putut fi adoptat.
"Oamenii se îndoiau că Azerbaidjanul ar putea reuşi. Se îndoiau că toată lumea ar putea să se pună de acord. Au greşit în ambele puncte", a declarat totuşi în încheierea conferinţei preşedintele COP29, Mukhtar Babayev, ministru şi fost director executiv al companiei naţionale de petrol din această ţară, Socar.
Impas în privinţa combustibililor fosili
Contextul fără precedent al celei de-a 29-a ediţii a COP a fost un an 2024 care este posibil să fie declarat cel mai cald măsurat vreodată. Şi, la nouă ani după Acordul de la Paris, care vizează limitarea încălzirii globale la 1,5°C în raport cu era preindustrială, omenirea va arde în continuare mai mult petrol, gaz şi cărbune decât anul trecut.
În cele două săptămâni ale reuniunilor din Azerbaidjan, furtunile au ucis oameni din Filipine până în Honduras, Spania îşi "pansează încă rănile" după inundaţiile devastatoare din Valencia, iar Ecuadorul a declarat stare de urgenţă naţională din cauza secetei şi a incendiilor.
Dezamăgirea privind acordul de la COP29 era deja anticipată de mai multe zile, ceea ce nu a atenuat însă reacţiile ONG-urilor, majoritatea fiind negative.
"Rezultatul oferă speranţe false celor care suportă deja greul dezastrelor climatice", a declarat Harjeet Singh, militant pentru un tratat de neproliferare a combustibililor fosili.
Acordul de la Baku "nu este atât de ambiţios pe cât cere momentul", a declarat Laurence Tubiana, arhitectul Acordului de la Paris, care a remarcat totuşi un motiv de satisfacţie: "multilateralismul este viu şi mai necesar ca niciodată". AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor online: Simona Aruştei)
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
UPDATE Debitele cursurilor de apă au fost în 2025 printre cele mai scăzute din ultimele decenii (OMM)
Cursurile de apă din întreaga lume au fost afectate în 2025 de unul dintre cei mai secetoși ani din ultimele decenii, a declarat joi Organizația Meteorologică Mondială (OMM), ceea ce se reflectă în scăderea rezervelor de apă de la suprafața Pământului și stârnește îngrijorări cu privire la aprovizionarea cu apă în viitor, transmit ag
Spania/ Un deces în apropiere de Barcelona în urma ploilor torențiale
Cadavrul unui bărbat luat de apele unui râu, în apropiere de Barcelona, a fost găsit joi, au anunțat serviciile de urgență din Spania, unde ploile torențiale au afectat coasta mediteraneană a țării, provocând inundații grave, transmite AFP. Aceste fenomene meteorologice extreme au loc în contextul în care Spania își revine d
VIDEO Viitura mortală din Nepal, cauzată de o instabilitate geologică amplificată de schimbările climatice (studiu)
Viitura ucigașă produsă luna trecută la granița dintre Nepal și China este rezultatul unei combinații de elemente climatice și geologice alimentate de încălzirea globală, arată un studiu științific publicat joi, notează AFP. Așa cum s-a sugerat încă de la primele observații, prăbușirea pe 26 august a unei bucăți de gheață și rocă d
Islanda: Prezentarea la începutul anului 2027 a unui proiect de lege care ar putea interzice vânătoarea de balene
Guvernul islandez va supune în februarie 2027 un proiect de lege care ar putea pune capăt vânătorii de balene în această țară, una dintre ultimele trei din lume care o mai practică, notează AFP. 'În februarie, un proiect de lege care vizează modificarea legii privind vânătoarea de balene (...) va fi prezentat
Activitatea eruptivă a vulcanului Etna închide din nou aeroportul din Catania
Recenta activitate a vulcanului Etna situat pe insula italiană Sicilia, care a generat un imens nor vulcanic, a determinat suspendarea, până marți, la ora locală 14:30, a operațiunilor pe aeroportul din Catania, care a fost afectat în mod similar în luna august, când sute de zboruri au fost anulate, informează agenția de presă EFE.
Viitură în Himalaya/ Nepalul raportează aproape 1.400 de morți și menține la peste 4.000 numărul persoanelor dispărute
La aproape trei săptămâni de la viitura devastatoare produsă în Nepal, autoritățile au anunțat marți că au găsit rămășițele a aproape 1.400 de persoane decedate, în timp ce peste 4.000 sunt în continuare date dispărute, transmite agenția de presă EFE. Conform celor mai recente cifre furnizate de poliția nepaleză, au fos
Himalaya se apropie de un punct critic, mijloacele de trai a milioane de oameni sunt în pericol (raport)
Masivul Himalaya se apropie de un punct critic întrucât ghețarii din acest masiv se topesc mai repede decât în urmă cu un deceniu, fenomen care amenință securitatea aprovizionării cu apă pe măsură ce regiunea se apropie de un ''volum maxim'', preconizat să fie atins până la jumătatea secolului, potrivit unui studiu dat publicităț
Incendiu pe o insulă din Croația/ 500 de persoane evacuate și 3.500 de hectare distruse de flăcări
Aproximativ 500 de persoane au fost evacuate în noaptea de sâmbătă spre duminică de pe insula croată Brac, afectată de un incendiu care a distrus 3.500 de hectare de vegetație și s-a apropiat de locuințe, au anunțat autoritățile citate de AFP. Incendiul, care a izbucnit joi, 'rămâne activ', dar 'după o noapte extrem de dificilă, s
Spania: Incendiu de vegetație în interiorul regiunii Costa del Sol, trei răniți
Un incendiu de vegetație izbucnit în interiorul popularei destinații turistice Costa del Sol, lângă Marbella în sudul Spaniei, a făcut trei răniți duminică, au raportat serviciile de urgență, notează AFP. Incendiul s-a declanșat într-o zonă deluroasă din proximitatea Benahavis, un sat exclusivist unde locuiește o import
Probabilitatea unui El Nino istoric a ajuns acum la 75% (NOAA)
Actualul fenomen climatic El Nino a continuat să se intensifice în luna august și are acum o probabilitate de 75% de a deveni cel mai puternic înregistrat vreodată, a anunțat joi Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA), potrivit AFP. Potrivit măsurătorilor și modelărilor, El Nino va continua să se intensifice până la atingerea
Stația Polară Tara și-a început misiunea pe banchiza din Arctica
Stația Polară Tara, un laborator științific plutitor ce are forma unui iglu, a început miercuri expediția sa în derivă pe banchiza Oceanului Arctic, care urmează să fie prelungită până la sfârșitul anului 2027, a anunțat joi Fundația Tara Ocean, informează AFP. Plecată din portul orașului francez Lorient pe 19 iulie, stația, ocupată de
Indonezia / Șase urangutani au fost salvați din mijlocul incendiilor forestiere în decurs de o săptămână
Șase urangutani, dintre care doi pui, prinși în incendiile care fac ravagii în insula Borneo, au fost salvați pe parcursul săptămânii trecute, ceea ce aduce la 15 numărul primatelor salvate într-o lună, au anunțat joi autoritățile indoneziene, potrivit AFP. Animalele salvate se aflau pe plantații situate într-o zonă izolată din pr
Impactul schimbărilor climatice se intensifică în marile orașe europene, însă măsurile de adaptare întârzie (studiu)
Numeroase orașe mari din Europa, expuse la impactul schimbărilor climatice asupra sănătății, iau diverse inițiative în încercarea de a se adapta, cum ar fi ecologizarea sau mobilitatea sustenabilă, însă ritmul este prea lent, a concluzionat joi un studiu publicat în revista științifică The Lancet, care face apel la intensificarea eforturilor,
Cea mai caldă vară pentru 1,3 miliarde de persoane de pe glob (analiză AFP pe baza datelor Copernicus)
Valuri de căldură în Europa, fum toxic în Indonezia, culturi uscate în Sudan: 1,3 miliarde de oameni de pe Pământ au trăit, între iunie și august, cea mai caldă vară boreală, conform unei analize realizate de AFP pe baza datelor programului european Copernicus. Analiza detaliată a miliardelor de date din modelul c
August 2026 a fost cea mai caldă lună înregistrată vreodată la nivel mondial (Copernicus)
Căldura a atins niveluri fără precedent în luna august la nivel mondial, a constatat joi serviciul meteorologic european Copernicus, aceasta fiind cea mai caldă lună înregistrată vreodată la scară globală și cea mai dificilă vară pentru Europa de Vest, transmite AFP. 'Luna august 2026 a fost o lună remarcabilă în istoria