Miniştrii mediului din 11 state europene, inclusiv din Franţa şi Germania, i-au îndemnat pe omologii lor din celelalte ţări membre ale Uniunii Europene să adopte o lege care impune restaurarea ecosistemelor deteriorate, un text cheie pentru "Pactul verde european", care este în prezent blocat, informează AFP.

După discuţii aprinse, negociatorii Parlamentului European şi ai statelor membre s-au înţeles la jumătatea lunii noiembrie 2023 în privinţa unei versiuni "diluate" a legii privind "restaurarea naturii", acord care a fost apoi ratificat fără modificări de către deputaţii europeni în sesiune plenară, la sfârşitul lunii februarie.

Însă ultima aprobare formală a celor 27 de membri, indispensabilă pentru intrarea în vigoare a acestui text, se lasă în continuare aşteptată. Iar în absenţa majorităţii cerute (15 ţări reprezentând 65% din populaţia UE), subiectul a fost retras la sfârşitul lunii martie de pe agenda unei reuniuni a ambasadorilor statelor membre.

Într-o scrisoare comună iniţiată de Irlanda, datată luni şi consultată de AFP, 11 state le-au cerut celor 27 de membri ai UE să valideze definitiv acel text într-o reuniune a miniştrilor Mediului din ţările membre, programată să se desfăşoare pe 17 iunie în Luxemburg.

"O astfel de ratificare ar fi la înălţimea angajamentului de a face din UE un lider mondial în restaurarea naturii şi de a adera la ambiţiosul obiectiv" stabilit prin COP15 pentru Biodiversitate, care a avut loc la Montreal în 2022, precizează scrisoarea.

Ţările semnatare (Irlanda, Franţa, Germania, Spania, Republica Cehă, Luxemburg, Estonia, Lituania, Danemarca, Slovenia şi Cipru) sunt nerăbdătoare să ratifice un document major înainte de COP pentru Biodiversitate de la Cali (Columbia), care va avea loc în luna octombrie.

"Restaurarea ecosistemelor este esenţială pentru atenuarea şi adaptarea la impacturile schimbărilor climatice, pentru salvarea securităţii alimentare europene", precizează textul scrisorii.

Legea stipulează instaurarea până în 2030 a unor măsuri de recuperare a ecosistemelor în 20% din terenuri şi spaţii marine la scara Uniunii Europene şi restaurarea a cel puţin 30% dintre habitatele (zone umede, păduri, etc.) aflate într-o stare precară.

Alte dispoziţii vizează îmbunătăţirea criteriilor care măsoară sănătatea pădurilor, retragerea obstacolelor de pe cursurile de apă şi stoparea declinului albinelor.

"Absenţa persistentă a unei majorităţi calificate pentru a valida acordul provizoriu îndelung negociat (cu Parlamentul European) este foarte îngrijorătoare (...) şi pune sub semnul întrebării procesul de elaborare a politicilor din cadrul UE", au avertizat semnatarii scrisorii.

Impactul din mediul rural a stârnit dezbateri furtunoase în Parlamentul European anul trecut şi a alimentat nemulţumirile agricultorilor la începutul anului 2024 în pofida amplelor relaxări introduse în textul legii.

Dacă ar fi avut loc un vot la sfârşitul lunii martie, potrivit unor surse diplomatice, trei state membre (Suedia, Ţările de Jos şi Italia) ar fi votat împotrivă, iar cinci state membre (Belgia, Austria, Polonia, Finlanda, Ungaria) s-ar fi abţinut.

Austria şi Belgia ar fi constrânse să se abţină din cauza diviziunilor apărute la nivelul statului lor federal, Italia a transmis că refuză "noi taxe pentru agricultori", iar Finlanda a lăsat să se înţeleagă că doreşte să protejeze puternica sa silvicultură. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)