Cea de-a 78-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite se apropie de sfârşit. Abordarea impactului schimbărilor climatice şi soluţionarea conflictelor militare în Europa şi în afara acesteia s-au dovedit a fi blocaje. Pe de altă parte, într-o notă pozitivă, ţările UE au arătat că fac progrese în direcţia îndeplinirii Obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU pentru 2030 (ODD), relatează platforma media European Newsroom (enr) într-un articol de fond publicat marţi.

Lideri europeni şi mondiali s-au reunit la New York pentru cea de-a 78-a sesiune a Adunării Generale a ONU. O mare parte a atenţiei în timpul reuniunii s-a concentrat pe abordarea efectelor schimbărilor climatice, pe soluţionarea conflictelor şi pe punerea în aplicare a ODD.

În timp ce UE îşi promovează ambiţiile în materie de climă, companiile de petrol şi gaze şi-au încetinit angajamentele de decarbonizare, plătind dividende generoase acţionarilor şi făcând lobby pe lângă guverne pentru a anula angajamentele privind clima. Întrebată dacă ar trebui să le ureze bun venit la discuţiile de două săptămâni de la Dubai, care vor începe la sfârşitul lunii noiembrie, fosta şefă a ONU pentru climă Christiana Figueres a declarat că "ar trebui să depindă de faptul dacă sunt acolo pentru a ajuta şi pentru a accelera decarbonizarea" sau "dacă acţionează literalmente împotriva acestor obiective".

Liderii au abordat, de asemenea, necesitatea de a rezolva mai multe conflicte militare. Pentru UE şi statele sale membre, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi conflictul dintre Azerbaidjan şi Armenia cu privire la Nagorno-Karabah au fost prioritare pe ordinea de zi. Faptul că Rusia are drept de veto în cadrul Consiliului de Securitate al ONU s-a dovedit a fi un obstacol major în calea soluţionării.

În timp ce ONU pare să nu reuşească să facă faţă eforturilor în domeniul schimbărilor climatice şi al soluţionării conflictelor, ţările UE au demonstrat unele progrese pozitive în ceea ce priveşte punerea în aplicare a ODD.

Foto: (c) EPA/SARAH YENESEL

Toţi ochii pe schimbările climatice?

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat în faţa liderilor mondiali că această criza climatică a "deschis porţile iadului". Guterres a prezentat "Summitul ambiţiei climatice" de săptămâna trecută ca fiind un forum "fără menajamente", precizând că vor fi invitaţi doar liderii care au făcut planuri concrete pentru a atinge un nivel net zero de emisii de gaze cu efect de seră.

Evenimentul este cel mai mare summit pe tema climei după cel de la New York din 2019, când Greta Thunberg a uimit lumea cu discursul său intitulat "How Dare You" (cum îndrăzniţi?) susţinut în faţa ONU. Furia a crescut în rândul activiştilor pentru climă, în special a celor mai tineri, care au ieşit cu miile recent la "Marşul pentru a pune capăt combustibililor fosili", din New York.

Reuniunea la nivel înalt a avut loc cu doar câteva săptămâni înainte de discuţiile COP28 privind clima din Emiratele Arabe Unite. Printre obiectivele acestei reuniuni se numără triplarea energiei regenerabile până în 2030 şi încetarea generării de energie din combustibili fosili care nu este "redusă" prin tehnologia de captare a carbonului până în 2050.

În discursul său de deschidere, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a evocat "căldura îngrozitoare" şi "incendiile istorice" din 2023, dar a subliniat că "încă putem limita creşterea temperaturii globale la 1,5 grade", referindu-se la obiectivul considerat necesar pentru a evita o catastrofă climatică pe termen lung. După ce a primit peste 100 de solicitări de participare, ONU a publicat o listă de 41 de vorbitori, care nu includea China, Statele Unite, Marea Britanie, Japonia sau India.

"Uniunea Europeană a stabilit obiective ambiţioase de reducere a emisiilor pentru 2030. Vrem să reducem emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55%. Iar vestea bună este că suntem deja pe cale să depăşim acest obiectiv", a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul Summitului privind clima, organizat în marja Adunării Generale a ONU. "Dar este nevoie de o ambiţie similară din partea altor mari emiţători pentru a ne asigura că emisiile globale ating un nivel maxim până în 2025 şi combustibilii fosili care nu reduc emisiile sunt eliminaţi cu mult înainte de 2050", a adăugat ea.

Discuţiile au fost parţial umbrite de un anunţ al Marii Britanii - de asemenea absentă - care a anunţat că renunţă la politicile convenite până în prezent care ar însemna atingerea obiectivului său net zero. Prim-ministrul Rishi Sunak a anunţat că adoptă o abordare mai "pragmatică" pentru a ajunge la emisii nete de carbon zero până în 2050, inclusiv prin amânarea interdicţiei de vânzare a maşinilor care funcţionează integral cu combustibili fosili şi prin reducerea obiectivelor de eficienţă energetică pentru proprietăţile de închiriat. Aceste măsuri au fost luate în contextul în care Partidul Conservator al lui Sunak se află în urma opoziţiei laburiste în sondaje, pe fondul unei crize a costului vieţii.


Rezolvarea conflictelor evidenţiază diviziunile globale

Într-o apariţie notabilă la Consiliul de Securitate al ONU, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a deplâns neputinţa Organizaţiei Naţiunilor Unite de a preveni conflictele şi a cerut o revizuire fundamentală a organismului global, în contextul în care invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina este pe cale să intre în cea de-a 20-a lună.

"Eliminarea dreptului de veto al Rusiei". Zelenski a provocat Moscova în deschiderea reuniunii Consiliului de Securitate al ONU dedicată războiului din Ucraina, în marja Adunării Generale a ONU. De asemenea, el a criticat ONU pentru că nu îşi îndeplineşte rolul şi nu rezolvă conflictele mondiale. "Este imposibil să opreşti războiul pentru că toate acţiunile au dreptul de veto al agresorului", a denunţat liderul ucrainean, pentru prima dată de la invazie stând în aceeaşi sală cu un lider rus, ambasadorul la ONU, Vasili A. Nebenzia.

"Au trecut 19 luni de când un membru permanent al Consiliului de Securitate a declanşat un război de agresiune împotriva unei ţări vecine, încălcând principiile Cartei ONU şi ale dreptului internaţional", a declarat preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, adresându-se Adunării Generale a ONU.

Peste 60 de ţări au participat la reuniunea Consiliului de Securitate. Zelenski a cerut extinderea Consiliului de Securitate cu locuri permanente pentru Africa, Asia şi Germania. El a relansat apoi planul său de pace în 10 puncte, reiterând ca precondiţii retragerea Rusiei şi restabilirea frontierelor dinaintea invaziei din 2014 din Crimeea.

Polonia se opune obţinerii de către Germania a unui loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU, a declarat ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak. În total, există 193 de state membre ale ONU. Cinci ţări au locuri permanente în Consiliul de Securitate: SUA, China, Rusia, Marea Britanie şi Franţa, care pot exercita dreptul de veto asupra tuturor deciziilor.

Ministrul armean de externe, Ararat Mârzoian, a acuzat comunitatea internaţională de inacţiune în urma operaţiunii militare azere de preluare a controlului asupra regiunii Nagorno-Karabah, locuită în principal de armeni. Luând cuvântul în cadrul dezbaterii generale a Naţiunilor Unite de sâmbătă de la New York, Mârzoian a solicitat o misiune ONU pentru a "monitoriza şi evalua situaţia drepturilor omului, umanitară şi de securitate de pe teren".

Nagorno-Karabah se află pe teritoriul Azerbaidjanului, dar majoritatea locuitorilor sunt armeni, iar controlul asupra regiunii a fost mult timp disputat între cele două foste republici sovietice. Marţea trecută, Azerbaidjanul, condus autoritar, a lansat o operaţiune militară pentru a cuceri regiunea. Doar o zi mai târziu, armenii din Karabah, înfrânţi, s-au predat.

Foto: (c) Li Ru/Xinhua

ODD 2030 sunt tot mai aproape

Într-o notă mai pozitivă, mai multe ţări ale UE şi-au demonstrat angajamentul faţă de realizarea ODD 2030 şi faţă de progresele înregistrate până în prezent.

Cele 193 de ţări membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite au adoptat o declaraţie prin care îşi reafirmă angajamentul faţă de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, aflate în impas. Textul a fost adoptat în unanimitate, cu o zi înainte de începerea dezbaterii generale a Adunării Generale a ONU, în cadrul căreia au luat cuvântul lideri din întreaga lume.

Cele 17 obiective de dezvoltare durabilă au fost adoptate în unanimitate de liderii mondiali în 2015 şi servesc drept orientări pentru mai multă sustenabilitate, egalitate şi prosperitate la nivel mondial. Obiectivele includ eradicarea sărăciei şi a foametei, îmbunătăţirea sănătăţii şi a bunăstării, o educaţie de calitate, egalitatea de gen, apă curată, energie curată şi la preţuri accesibile, muncă decentă şi creştere economică.

Spania se implică cu hotărâre în cursa pentru atingerea celor 17 obiective de dezvoltare durabilă. Ea ocupă locul 16 în clasamentul întocmit în Raportul privind dezvoltarea durabilă 2023. În ciuda acestui fapt, autorii clasamentului avertizează că Spania nu a reuşit până în prezent să îndeplinească niciunul dintre obiective, dar este pe cale de a face acest lucru, de exemplu în ceea ce priveşte egalitatea de gen, sănătatea şi bunăstarea, energia verde şi transformarea oraşelor în localităţi mai ieftine şi mai durabile.

Potrivit raportului, Croaţia se află pe locul 12 din cei 166 de membri ONU evaluaţi. Potrivit preşedintelui Zoran Milanovic, Croaţia face progrese în ceea ce priveşte tranziţia ecologică şi intenţionează să crească ponderea surselor regenerabile de energie în consumul de energie electrică la 73,6% până în 2030.

Preşedinta Slovaciei, Zuzana Caputova, a remarcat că eforturile internaţionale în domeniul îndeplinirii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă au fost parţial încetinite de crize precum pandemia COVID-19, dar acest lucru nu poate fi folosit ca o scuză. Ea a afirmat că 85% din energia electrică din Slovacia este produsă cu zero emisii, iar ţara va utiliza 5% din produsul său intern brut (PIB) în următorii şapte ani pentru decarbonizarea economiei şi creşterea utilizării surselor de energie regenerabilă.

România a atins deja 62% din ţintele naţionale pentru implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, a declarat preşedintele Klaus Iohannis. El a menţionat că România "a înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte ODD legate de protecţia mediului şi limitarea schimbărilor climatice", facilitate de parteneriate regionale puternice şi de implicarea instituţiilor multilaterale.

În ciuda acestui impuls, mai sunt multe de făcut, după cum a afirmat preşedinta slovenă, Natasa Pirc Musar. Ea a declarat că este dezastruos faptul că obiectivele sunt puse în aplicare atât de lent şi că este nevoie de o schimbare de viteză pentru ca lumea să limiteze încălzirea globală la 1,5 grade, de exemplu.

N. red.: Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor AFP, Agerpres, ANSA, BTA, dpa, EFE, HINA, STA, TASR participante în proiectul enr.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)