Criza climatică devine din ce în ce mai mult o criză de sănătate publică, au avertizat săptămâna aceasta oficialii prezenţi la New York, făcând apel la îmbunătăţirea pregătirii, a cercetării şi a rezilienţei pentru abordarea celor două priorităţi aflate în centrul atenţiei la Adunarea Generală a ONU, relatează miercuri Fundaţia Thomson Reuters.

Combaterea schimbărilor climatice şi îmbunătăţirea sănătăţii publice reprezintă principalele puncte de interes dintre Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU pentru 2030, în contextul în care guvernele încearcă să găsească o cale către atingerea celor 17 obiective principale, dintre care doar 15% se află pe drumul cel bun într-o lume afectată de crize.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), se estimează că un număr suplimentar de 250.000 de persoane vor muri în fiecare an din cauza schimbărilor climatice, în timp ce statisticile arată că unul din patru decese poate fi atribuit "cauzelor de mediu ce pot fi prevenite".

Conform agenţiei ONU, temperaturile în creştere, fenomenele meteorologice extreme, poluarea aerului, incendiile şi rezervele mai puţin sigure de apă şi alimente nu numai că duc la pierderi de vieţi omeneşti, ci şi exacerbează bolile infecţioase şi de altă natură, provoacă probleme de sănătate asociate căldurii şi afectează femeile însărcinate.

"Nu vă îndoiţi, utilizarea combustibililor fosili este cea care provoacă schimbările climatice care ne omoară", a declarat Vanessa Kerry, trimisul special pentru schimbări climatice şi sănătate al OMS, în cadrul unui eveniment organizat în cadrul Săptămânii Climei de la New York.

Pentru prima dată în acest an, summitul COP28 al ONU privind clima, care va începe la sfârşitul lunii noiembrie la Dubai, va avea o zi dedicată sănătăţii, dar şi o discuţie la nivel ministerial pe tema climei şi a sănătăţii.

"Legătura dintre sănătate şi schimbările climatice este evidentă şi, cu toate acestea, nu a beneficiat de o atenţie deosebită din partea COP, până acum. Acest lucru trebuie să se schimbe", a declarat într-un comunicat Sultan al-Jaber, preşedintele COP28.

Creşterea sărăciei şi afectarea drepturilor femeilor

Efectele negative cauzate de confluenţa riscurilor climatice şi la adresa sănătăţii ameninţă să submineze şi alte planuri cheie de pe agenda dezvoltării durabile, inclusiv reducerea sărăciei şi promovarea drepturilor femeilor, au avertizat experţii.

Banca Mondială estimează că până în 2030 până la 132 de milioane de persoane vor fi afectate de sărăcie ca urmare a efectelor climei asupra sănătăţii şi până la 1,2 miliarde de oameni vor fi strămutaţi până în 2050.

Maliha Khan, preşedinte şi CEO al grupului Women Deliver, a subliniat că povara adaptării la schimbările climatice afectează frecvent fetele şi femeile, care ar putea fi retrase de la şcoală sau vor fi nevoite să muncească mai mult atunci când membri de sex masculin din familie migrează din cauza presiunilor climatice.

Khan a făcut apel la drepturi sexuale şi reproductive depline şi la servicii de sănătate pentru a ajuta femeile să facă faţă efectelor schimbărilor climatice. "Din punct de vedere pur juridic, nu le putem dezamăgi, refuzându-le serviciile care le vor permite să devină mai rezistente în faţa crizei climatice", a spus ea la un alt eveniment, în marja Adunării Generale a ONU.

Pascal Barollier, reprezentant al GAVI, grupul internaţional care îşi concentrează activitatea pe extinderea accesului la vaccinuri, a subliniat impactul pe care îl are căldura asupra incidenţei bolilor transmise prin vectori, precum şi asupra febrei galbene în Africa.

Barollier a făcut apel la cercetări suplimentare privind legăturile dintre schimbările climatice şi sănătate. "Este bine că avem discursuri puternice despre legătura dintre climă şi sănătate, dar dacă nu putem măsura cu adevărat (impactul) vor fi mai greu de justificat" investiţiile, a spus el.

De la o creştere a numărului de cazuri de febră dengue în Asia de Sud până la răspândirea virusului West Nile în Africa de Vest şi Europa, oamenii de ştiinţă sunt îngrijoraţi de tiparul schimbător al bolilor transmise de ţânţari pe măsură ce temperaturile medii cresc în multe regiuni ale lumii.

Sectorul sanitar în sine, răspunzător de aproximativ 5% din emisiile totale de gaze cu efect de seră, trebuie, de asemenea, să îşi reducă amprenta de carbon şi să se adapteze pe măsură ce cererea şi presiunile cresc, a declarat Vanessa Kerry de la OMS. "Începe cu investiţii într-un personal din domeniul sanitar care poate face faţă acestei poveri tot mai mari a bolilor cu care ne vom confrunta", a adăugat ea.

Clinici medicale reziliente la schimbări climatice

Organizaţiile non-profit din domeniul sanitar şi alte grupuri sunt în proces de a crea noi programe pentru a aborda efectele negative ale climei asupra sănătăţii şi pentru a educa populaţia cu privire la această legătură.

Organizaţia non-profit Americares a încheiat un parteneriat cu Universitatea Harvard pentru a contribui la mai buna pregătire a clinicilor comunitare care primesc frecvent pacienţi cu venituri reduse şi neasiguraţi, adesea afectaţi în mod deosebit de fenomene climatice extreme precum căldura intensă.

La un eveniment din cadrul Săptămânii Climei de la New York, oficialii au anunţat că lansează un program pilot menit să ajute unităţi sanitare din Arizona, Florida şi Louisiana să devină mai reziliente la climă prin planuri de acţiune împotriva căldurii, ajutându-le astfel să sprijine într-un mod mai eficient persoanele vulnerabile.

"Ameninţările pentru sănătate reprezentate de căldura extremă nu fac decât să se înrăutăţească din cauza schimbărilor climatice şi este nevoie să ne concentrăm pe soluţii care se extind dincolo - şi completează - îngrijirea oferită în cabinetul medical", a declarat Julie Varughese, director medical la Americares.

Tema creşterii gradului de conştientizare şi de atenţie în ceea ce priveşte interacţiunea dintre climă şi sănătate a fost în mod clar prezentă săptămâna aceasta la Adunarea Generală a ONU, punând bazele planului Emiratelor Arabe Unite de a pune sănătatea pe primul plan la COP28, notează Fundaţia Thomson Reuters.

"Sunt la GAVI de mai bine de un deceniu şi este într-adevăr primul an în care se pare că facem cu adevărat legătura între schimbările climatice şi sănătate", a spus Pascal Barollier. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Codruâ Bălu, editor online: Simona Aruştei)