Fiecare fracţiune de grad şi fiecare tonă de dioxid de carbon (CO2) contează în limitarea încălzirii globale, a susţinut joi ONU, arătând că criza climatică reprezintă o barieră majoră în calea combaterii foametei, a sărăciei, a bolilor şi a extinderii accesului la serviciile de bază, transmite EFE.

Potrivit unui raport realizat în colaborare de mai multe agenţii specializate, coordonate de Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), emisiile de CO2 - o consecinţă a arderii combustibililor fosili - au crescut cu 1% la nivel mondial în 2022 faţă de 2021.

Acest lucru este cauzat în principal de creşterea consumului de petrol şi de redresarea transportului aerian.

Estimările preliminare pentru perioada ianuarie-iunie 2023 indică o nouă creştere interanuală de 0,3%.

Ştiinţa a determinat că, pentru a menţine încălzirea sub 2 grade Celsius (de preferinţă, limitând-o la 1,5 grade), emisiile globale de gaze cu efect de seră trebuie să fie reduse cu cel puţin 30 % până în 2030.

Realitatea intră în conflict cu această intenţie şi, conform tendinţelor actuale, se preconizează că încălzirea planetei va ajunge la 2,8 grade Celsius până la sfârşitul secolului, dacă "emisiile nu vor fi reduse imediat şi cu o amploare fără precedent", se arată în raport.

Experţii au măsurat impactul crizei climatice asupra aşa-numitelor "Obiective de Dezvoltare ale Mileniului", pe care toate ţările lumii s-au angajat să le atingă până în 2030.

Printre acestea se numără eliminarea foametei, accesul la apă curată şi la instalaţii sanitare de bază, precum şi o reducere semnificativă a sărăciei, însă, a"a cum merg lucrurile, doar 15% din aceste obiective vor fi îndeplinite.

Conform previziunilor din raport, aproximativ 670 de milioane de persoane ar putea suferi de foame până în 2030, în parte din cauza creşterii numărului de fenomene meteorologice extreme care afectează producţia de alimente.

Pentru a limita pagubele, raportul propune investiţii în ştiinţă şi în servicii meteorologice, climatice şi hidrologice pe toate componentele procesului agroalimentar, ceea ce le-ar permite fermierilor să ia decizii înţelepte cu privire la culturi, plantare şi însămânţare.

Avertizările timpurii sunt esenţiale în această realitate şi, dacă vor fi puse în aplicare până în 2027, vor salva multe vieţi (oamenii se pregătesc şi reduc impactul potenţialelor dezastre) şi mijloacele de trai ale unor populaţii întregi.

Cu toate acestea, jumătate dintre ţări fie nu dispun de un astfel de sistem, fie au carenţe grave.

Apa va fi una dintre cele mai valoroase resurse în următoarele decenii, deoarece această resursă va fi supusă la presiuni (schimbări în ceea ce priveşte precipitaţiile, ratele de evaporare şi stocarea apei), dar peste 60% dintre ţări au o capacitate de monitorizare hidrologică slabă, potrivit raportului.

Având în vedere acest lucru, raportul subliniază că progresele tehnologice, cum ar fi dronele, inteligenţa artificială şi tehnologia spaţială, pot ajuta la luarea unor măsuri de gestionare a apei bazate pe date. AGERPRES/ (AS - editor: Vicenţiu Purcărea, editor online: Gabriela Badea)