Ţările lumii au adoptat luni, la Montreal, un acord istoric în încercarea de a stopa distrugerea biodiversităţii şi a resurselor sale, esenţiale pentru umanitate, transmite AFP.

După patru ani de negocieri dificile, zece zile şi o noapte de maraton diplomatic, peste 190 de state au ajuns la un acord sub egida Chinei, preşedintele COP15, în pofida opoziţiei Republicii Democrate Congo.

Acest "pact de pace cu natura", numit "Acordul Kunming-Montreal", are drept scop protejarea suprafeţelor terestre, a oceanelor şi a speciilor în faţa poluării, degradării şi crizei climatice.

Ţările au convenit asupra unei foi de parcurs care prevede în special protejarea a 30 de procente din planetă până în 2030 şi deblocarea unui ajutor anual de 30 de miliarde destinat conservării oferit ţărilor în curs de dezvoltare.

"Acordul a fost adoptat", a declarat preşedintele chinez al COP15, Huang Runqiu, într-o sesiune plenară desfăşurată în cursul nopţii, în aplauzele delegaţilor obosiţi.

"Am făcut împreună un pas istoric", a salutat Steven Guilbeault, ministrul Mediului din Canada, ţara gazdă a summitului.

Crearea de zone protejate pe 30 de procente din planetă, cea mai cunoscută dintre cele douăzeci de măsuri, a fost prezentată drept echivalentul pentru biodiversitate al obiectivului Acordului de la Paris de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius. În prezent, 17 de procente din suprafeţele terestre şi 8 procente din cele acoperite cu apă sunt protejate.

Textul oferă, de asemenea, garanţii popoarelor indigene, gardieni ai 80 de procente din biodiversitatea rămasă pe Pământ, propunând refacerea a 30 de procente din terenurile degradate şi reducerea la jumătate a riscului asociat pesticidelor.

În încercarea de a rezolva problema financiară în continuare arzătoare dintre nord şi sud, China îşi propune să ajungă la "cel puţin 20 de miliarde de dolari" sub formă de ajutor internaţional anual pentru biodiversitate până în 2025 şi la "cel puţin 30 de miliarde până în 2030".

Foto: (c) Lian Yi / Xinhua

"Noua stea polară"

"Majoritatea oamenilor spun că este mai bine decât ne aşteptam de ambele părţi, atât pentru statele bogate, cât şi pentru ţările în curs de dezvoltare. Este semnul unui text bun", a declarat pentru AFP Lee White, ministrul mediului din Gabon.

Pentru Masha Kalinina de la organizaţia nonguvernamentală Pew Charitable Trusts, "protejarea a cel puţin 30 de procente din pământuri şi mări până în 2030 este noua stea polară pe care o vom folosi pentru a naviga către refacerea naturii".

"Elani, ţestoase marine, papagali, rinoceri, ferigi rare se numără printre milioanele de specii ale căror perspective de viitor vor fi considerabil îmbunătăţite" prin acest acord, a completat Brian O'Donnell de la organizaţia de mediu Campaign for Nature.

Acest text reprezintă "un pas semnificativ înainte în lupta pentru protejarea vieţii pe Pământ, însă nu va fi suficient", a menţionat pentru AFP Bert Wander de la organizaţia nonguvernamentală Avaaz.

"Guvernele ar trebui să asculte ce spune ştiinţa şi să îşi sporească rapid ambiţiile de a proteja jumătate din Pământ până în 2030", a adăugat el.

Alţi activişti de mediu s-au temut, de asemenea, de termene prea îndepărtate, având în vedere situaţia de urgenţă actuală.

Pentru oamenii de ştiinţă timpul presează: 75 de procente din ecosistemele lumii sunt alterate de activitatea umană, peste un milion de specii sunt ameninţate cu dispariţia, iar prosperitatea lumii este în joc - peste jumătate din PIB-ul mondial depinde de natură şi de serviciile acesteia. Mai ales în condiţiile în care nu a fost atins aproape niciunul dintre obiectivele prevăzute în precedentul plan pe 10 ani semnat în Japonia în 2010, mai ales din cauza absenţei unor mecanisme reale de punere în aplicare.

Estimând că omenirea a devenit o "armă a extincţiei în masă", secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, a cerut părţilor să încheie un "pact de pace cu natura".

Foto: (c) Christinne Muschi / REUTERS

Finanţarea, în centrul dezbaterilor

Discuţiile s-au împiedicat, însă, de problema financiară, care s-a menţinut în centrul dezbaterilor până la final, chiar şi în timpul sesiunii plenare de adoptare, cu obiecţii din partea mai multor state africane. Ca şi în cazul discuţiilor asupra climei din Egipt, din luna noiembrie, acest lucru a creat tensiuni între ţările bogate şi statele din sud.

În schimbul eforturilor lor, ţările cel mai puţin dezvoltate au cerut ţărilor bogate 100 de miliarde de dolari pe an, adică de cel puţin zece ori mai mult comparativ cu actualul ajutor internaţional pentru biodiversitate.

Pe lângă subvenţii, ţările din sud au făcut presiuni puternice pentru crearea unui fond mondial dedicat biodiversităţii - o chestiune de principiu - similar celui obţinut în noiembrie, pentru a le ajuta să facă faţă daunelor climatice.

În acest sens, China propune drept compromis înfiinţarea în 2023 a unei ramuri dedicate biodiversităţii în cadrul actualului Fond Global de Mediu (GEF), a cărui funcţionare actuală este considerată foarte deficitară de către ţările mai puţin dezvoltate. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)