Poluarea a fost responsabilă pentru moartea prematură a 9 milioane de persoane în 2019, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista The Lancet, un bilanţ care nu se ameliorează, în principal din cauza calităţii scăzute a aerului şi a poluanţilor chimici, în special a plumbului, notează AFP.

La patru ani după un prim raport, situaţia nu a evoluat: aproximativ unul din şase decese premature la nivel mondial este legat de poluare, susţine Comisia Lancet pentru poluare şi sănătate.

Poluarea şi deşeurile produse de oameni şi eliberate apoi în aer, apă şi sol rareori ucid în mod direct, însă se află la originea unor boli cardiace grave, a cancerelor, a problemelor respiratorii şi a diareei acute.

"Efectele asupra sănătăţii rămân enorme, iar ţările cu venituri mici şi mijlocii sunt cele mai afectate", a declarat autorul principal al studiului şi unul dintre directorii comisiei, Richard Fuller.

Ele sunt responsabile pentru 92% din aceste decese şi pentru majoritatea pierderilor economice care rezultă.

"Atenţia şi finanţarea au crescut foarte puţin din 2015, în pofida unei creşteri bine documentate a preocupării publicului faţă de poluare şi faţă de efectele sale asupra sănătăţii", deplânge el, citat într-un comunicat.

Deşi decesele premature legate de tipurile de poluare asociate cu sărăcia extremă sunt în scădere, cele legate de poluarea atmosferică şi de cea provocată de produsele chimice sunt în creştere.

"Impactul poluării asupra sănătăţii rămâne cu mult mai mare decât cel al războiului, terorismului, malariei, HIV-ului, tuberculozei, drogurilor şi alcoolului, iar numărul de decese cauzate de poluare rivalizează cu cel al deceselor cauzate de fumat", se arată în raport.

În 2019, 6,7 milioane de decese premature au fost atribuite poluării aerului, 1,4 milioane poluării apei şi 900.000 intoxicaţiei cu plumb.

"Faptul că situaţia plumbului se înrăutăţeşte, mai ales în aceste ţări mai sărace, şi se accelerează în ceea ce priveşte numărul de decese, este îngrozitor", a declarat Richard Fuller pentru AFP.

Expunerea la această substanţă toxică poate duce, de asemenea, la întârzieri în dezvoltarea cognitivă a copiilor.

Deşi mortalitatea asociată cu poluarea domestică (din cauza arderii combustibililor, a problemelor legate de apă sau de igienă) a scăzut, în special în Africa, formele "moderne" de poluare sunt mult mai răspândite decât în urmă cu două decenii. În 2000, decesele premature asociate poluării aerului înconjurător erau la nivelul de 2,9 milioane, iar în 2019 acest număr a ajuns la 4,5 milioane.

Particulele fine şi ozonul din aer, expunerea la plumb şi la substanţe cancerigene la locul de muncă, precum şi poluarea chimică a mediului înconjurător câştigă teren, în special în Asia.

"Dacă nu ne putem dezvolta într-un mod nepoluant şi ecologic, atunci ceea ce facem este teribil de greşit", a concluzionat Richard Fuller. AGERPRES/ (AS - autor: Ana Alecu, editor: Florin Bădescu, editor online: Ady Ivaşcu)