"Criza climatică provoacă deja perturbări grave ale vieţii şi mijloacelor de trai. La o încălzire de doar 1,1 grade Celsius, jumătate din populaţia lumii se confruntă cu insecuritatea apei cel puţin o lună pe an. Iar acest lucru este resimţit în mod deosebit în această regiune", a declarat directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva. Ea a vorbit la World Government Summit în Dubai, în cadrul unui eveniment de lansare a celei mai recente analize FMI asupra schimbărilor climatice în Orientul Mijlociu şi Asia Centrală, "Feeling the Heat: Adapting to Climate Change in the Middle East and Central Asia" ("Simţind căldura: Adaptarea la schimbările climatice în Orientul Mijlociu şi Asia Centrală").

În ultimele două decenii, frecvenţa şi gravitatea dezastrelor asociate climei din regiune au crescut mai rapid decât oriunde în lume. Implicaţiile economice şi financiare ale acestor impacturi climatice reprezintă o ameninţare majoră la adresa dezvoltării şi prosperităţii în regiune, arată analiza FMI.

Dezastrele climatice din Orientul Mijlociu şi Asia Centrală au condus la rănirea şi strămutarea a 7 milioane de persoane şi au provocat peste 2.600 de morţi şi daune de 2 miliarde de dolari. Evenimentele meteorologice extreme reduc de obicei creşterea economică anuală cu 1-2 puncte procentuale pe cap de locuitor. În subregiunea Caucaz şi Asia Centrală, acestea au provocat chiar o pierdere permanentă la nivelul PIB de 5,5 puncte procentuale, se arată în continuare în analiză.

Provocările climatice din ziua de azi au deja un preţ mare. Şi, chiar şi în condiţiile reducerii semnificative la nivel global a emisiilor, până în 2050, temperaturile medii de vară ar putea depăşi 30 de grade Celsius în jumătate dintre ţările din regiune, a spus Georgieva.

Paşii pe care FMI îi recomandă ţărilor pentru a-şi adapta economiile şi societăţile la această provocare intimidantă includ:

În primul rând, toate ţările trebuie să reducă în mod drastic emisiile pentru a stabiliza temperaturile globale şi pentru a face provocarea de adaptare mai gestionabilă. Pentru a "ţine 1,5 în viaţă", emisiile globale ar trebui reduse la jumătate până în 2030. Pentru a ajunge acolo, recomandăm o creştere constantă a preţului carbonului - inclusiv prin măsuri echivalente care nu sunt legate de preţ - alături de investiţii ecologice şi acţiuni pentru a asigura o tranziţie justă şi între şi în interiorul statelor. Aici, Emiratele Arabe Unite au condus eforturile regionale prin angajamentul de a investi peste 160 de miliarde de dolari în surse regenerabile pentru a atinge emisii nete de carbon zero până în 2050.

În al doilea rând, măsuri de prioritizare a valorii ridicate, de management al riscului "fără regrete", justificate în toate scenariile climatice viitoare plauzibile, construind în acelaşi timp capacitatea de adaptare pentru schimbările viitoare.

În al treilea rând, integrarea politicilor de adaptare în strategiile economice naţionale, în special în cadrele macroeconomice, care ar trebui să reflecte pe deplin riscurile climatice.

Aceste măsuri necesită un efort suplimentar. Nevoile de investiţii în infrastructura publică se pot ridica la până la 3,3 procente din PIB pe an la nivel individual în ţările din regiune în următorii 10 ani, de peste două ori comparativ cu media din pieţele emergente.

Dar, în general, spaţiul fiscal este limitat în multe ţări din Orientul Mijlociu şi Asia Centrală, în special după pandemie. Adaptarea pentru a spori rezilienţa la viitoarele dezastre asociate climei necesită o combinaţie de reforme politice interne şi sprijin internaţional mai mare.

Pe plan intern, statele ar putea începe prin mobilizarea veniturilor, creşterea eficienţei şi reprioritizarea cheltuielilor publice. Pe plan internaţional, un bun început ar fi ca economiile avansate să atingă (sau să depăşească) obiectivul de a oferi 100 de miliarde de dolari pe an pentru finanţare pentru climă ţărilor în curs de dezvoltare.

FMI îşi intensifică angajamentul în domeniul climei, sprijinind ţările să îşi consolideze capacitatea de a integra clima în politicile lor macrofinanciare, prin activităţi analitice, de supraveghere şi de dezvoltare a capacităţilor. Spre exemplu, viitorul World Economic Outlook va include un capitol cu privire la crearea de locuri de muncă verzi, a subliniat directorul general al FMI.

FMI înfiinţează un nou Trust pentru Rezilienţă şi Durabilitate, care ar urma să abordeze provocările structurale macro-critice pe termen lung pentru ţările membre vulnerabile - inclusiv schimbările climatice.

În concluzie, Georgieva a declarat că, în acest an, atenţia internaţională în ceea ce priveşte problemele climatice se concentrează direct pe Orientul Mijlociu. Egiptul va găzdui COP27 în noiembrie, iar în 2023 va veni rândul Emiratelor Arabe Unite.

Ştire selectată de BTA pentru promovare şi publicare de către AGERPRES, fără intervenţie pe text, conform acordului de colaborare dintre agenţii.AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mihaela Moise, editor online: Adrian Dãdârlat)