Un summit al ONU pentru biodiversitate care va avea loc în oraşul chinez Kunming se va desfăşura în al treilea trimestru al acestui an, a anunţat marţi secretariatul evenimentului, confirmând a patra întârziere pentru întâlnirea care are ca scop ratificarea unui acord global pentru natură, informează Reuters. Nu a oferit un motiv pentru această întârziere.

Cea de-a 15-a Conferinţă a părţilor la Convenţia privind Diversitatea Biologică (COP15 CBD) din Kunming, în sud-vestul Chinei, trebuia să aibă loc iniţial în luna octombrie 2020, însă a fost amânată din cauza pandemiei de COVID-19. Ultima dată stabilită pentru summit fusese aprilie 2022.

Potrivit site-ului CBD, evenimentul va avea loc în al treilea trimestru al acestui an, perioada exactă urmând să fie anunţată.

Delegaţiile celor 196 de membri CBD s-au reunit la Geneva pentru o sesiune intermediară. Acestea s-au întâlnit pentru prima dată în persoană după mai bine de doi ani, în contextul în care epidemia de COVID-19 a întârziat desfăşurarea COP15.

O nouă sesiune intermediară de lucru va avea loc între 21 şi 26 iunie la Nairobi.

Această nouă sesiune din iunie se va concentra asupra "Cadrului global pentru biodiversitate", care urmează să fie adoptat în timpul COP15 CBD. Acest cadru vizează "convieţuirea în armonie cu natura" până în 2050, cu obiective pentru 2030, potrivit AFP.

Un text prezentat în iulie 2021, care serveşte drept bază de desfăşurare a discuţiilor, conţine patru mari obiective pentru orizontul anilor 2050, cu 10 "jaloane" fixate în jurul anilor 2030 şi 21 de ţinte. Ţintele vizează "ca cel puţin 30% din zonele terestre şi din zonele marine (...) să fie conservate graţie sistemelor de zone protejate şi altor măsuri de conservare eficace" sau să fie limitate poluarea agricolă şi cea provocată de materialele din plastic.

Delegaţi care lucrează la un cadru ONU pentru conservarea biodiversităţii nu au reuşit să ajungă la un acord asupra unui proiect de text, informează agenţia DPA. Delegaţii care s-au întâlnit la Geneva nu s-au putut pune de acord asupra reperelor care ar trebui folosite pentru a măsura progresele în protejarea biodiversităţii. Potrivit secretariatului convenţiei, sunt necesare negocieri suplimentare asupra necesităţii şi calendarului acestor etape.

Acordul are ca scop stoparea dispariţiei speciilor, a distrugerii naturii şi a pierderii habitatelor pentru flora şi fauna din întreaga lume.

Comparativ cu scopul de a proteja 30% dintre toate zonele marine şi terestre până în 2030, în prezent doar aproximativ 8% din zonele maritime şi 17% din cele terestre sunt protejate.

Este nevoie de mulţi bani pentru a implementa aceste obiective, dar se discută încă la ce valoare se ridică sumele necesare.

Statele africane au atras marţi atenţia delegaţilor solicitând ca ţările bogate să îşi mărească ajutoarele acordate la 700 de miliarde de dolari până în 2030 pentru a sprijini statele mai sărace în demersurile lor de conservare.

Suma este semnificativ mai mare comparativ cu ceea ce fusese prevăzut anterior în proiectul de text, care prevede că finanţarea globală pentru biodiversitate ar trebui să fie majorată de la 160 de miliarde de dolari la cel puţin 200 de miliarde de dolari pe an. În plus, subvenţiile dăunătoare mediului urmează să fie reduse cu 500 de miliarde de dolari anual.

Între timp, organizaţiile de mediu au solicitat mai mult angajament politic din partea ţărilor pentru a aduce acordul-cadru la o concluzie.

"Se observă clar că guvernele nu oferă subiectului biodiversităţii prioritatea de care are nevoie având în vedere urgenţa acestei crize. Acest lucru este fatal, pentru că este vorba despre mijloacele noastre de trai", a declarat Florian Titze de la WWF Germania, citat de DPA.

Thilo Maack de la Greenpeace a adăugat: "Cele mai importante întrebări rămân fără răspuns: de unde provin banii necesari şi cum ar trebui să fie implementată protejarea a 30% din suprafaţa terestră şi a oceanelor?".

"Părţile mai au încă multă muncă de făcut", a declarat secretarul executiv al CDB, Elizabeth Maruma Mrema. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)