Termenele vizate în acordul-cadru pentru protecţia biodiversităţii ar putea fi amânate în contextul pandemiei de coronavirus şi al crizei din Ucraina, informează marţi DPA.

Secretarul executiv al Convenţiei ONU pentru diversitate biologică (CDB), Elizabeth Maruma Mrema, nu a exclus acest lucru, luni, la Geneva, la debutul rundei decisive de negocieri.

Măsurile planificate, cum ar fi protejarea a 30% dintre toate zonele marine şi terestre, urmează să fie implementate până în 2030. În prezent, doar aproximativ 8% din oceane şi 17% din suprafeţele terestre sunt protejate.

Este posibil ca delegaţiile să extindă perioada de implementare în contextul poverilor financiare considerabile necesare pentru depăşirea pandemiei de coronavirus sau a consecinţelor crizei din Ucraina, a declarat Mrema.

Însă, 2030 rămâne un ţel intermediar important deoarece obiectivele de dezvoltare ale ONU urmează să fie atinse până în 2030, iar multe au nevoie de protecţia biodiversităţii, ceea ce include nu doar diversitatea speciilor, ci şi a habitatelor şi diversitatea genetică în cadrul speciilor.

Unul dintre punctele sensibile în cadrul negocierilor este suma pusă la dispoziţie pentru a ajuta ţările mai sărace să îşi protejeze speciile.

La Geneva, peste 1.000 de reprezentanţi guvernamentali negociază sub umbrela CBD a ONU pe tema celor 21 de obiective care urmează să fie incluse în acordul-cadru. Acesta urmează să fie adoptat la sfârşitul verii, în cadrul unei conferinţe ce va avea loc la Kunming, în China.

Potrivit lui Mrema, delegaţia rusă nu a efectuat deplasarea deoarece zborul a fost anulat. Participarea este posibilă şi online.

O amânare a obiectivelor de protecţie ar constitui un semnal devastator, a declarat Jan-Niclas Gesenhues, reprezentant al Partidului Verzilor din Bundestag şi membru al Comisiei pentru mediu, conservarea naturii, securitate nucleară şi protecţia consumatorilor. "Fiecare an contează pentru a aborda în mod eficient criza speciilor", a subliniat el.

Gesenhues a cerut obiective ambiţioase şi angajamente de finanţare obligatorii în acordul-cadru,"deoarece extincţia în masă a speciilor şi distrugerea ecosistemelor rămân riscuri majore pentru planeta noastră", a explicat el.

"Multe dintre crizele pe care le trăim reprezintă un simptom al modului în care tratăm natura", a declarat pentru DPA Josef Settele de la Centrul Helmholtz pentru studii de mediu din oraşul german Halle. "Acestea includ COVID-19 şi alte boli infecţioase, precum şi extincţia speciilor şi schimbările climatice", a adăugat el.

Sistemele bogate în specii sunt distruse în întreaga lume. Ca rezultat, virusurile se răspândesc pentru că lipseşte diversitatea gazdelor, dăunătorii proliferează în lipsa diversităţii prădătorilor, iar pădurile mor deoarece lipseşte diversitatea speciilor de copaci mai rezistenţi la schimbări.

"Acest lucru demonstrează cât de vital este să se ajungă la Kunming la un acord-cadru ambiţios asupra conservării biodiversităţii, o biodiversitate care include diversitatea genetică, diversitatea speciilor şi integritatea ecosistemului", a precizat Settele.

O sesiune de negocieri s-a deschis luni la Geneva în încercarea de a crea un cadru global mai protector pentru biodiversitate, care urmează să fie examinat în cadrul summitului COP15 privind biodiversitatea, prevăzut să aibă loc în China în cursul acestui an.

Sesiunea se va desfăşura în perioada 14 - 29 martie.

Aceasta este prima întâlnire faţă în faţă a delegaţiilor din februarie 2020 şi ultima înainte de COP15, care ar urma să aibă loc în aprilie-mai la Kunming (China), după mai multe amânări. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Ana Alecu, editor online: Simona Aruştei)