Teste ADN realizate pe colţi de elefanţi au permis descoperirea sursei traficului de fildeş, dezvăluind vaste reţele în Africa administrate de un număr restrâns de organizaţii de infractori, potrivit unui studiu publicat luni, informează AFP.

Oamenii de ştiinţă au analizat peste 4.300 de colţi de elefanţi proveniţi din 12 ţări africane, în scopul de a-i ajuta pe anchetatori în lupta lor împotriva foarte profitabilului comerţ ilegal cu fildeş, care contribuie la decimarea elefanţilor din savanele şi pădurile de pe acest continent.

Ei au realizat teste ADN pe 49 de capturi efectuate între 2002 şi 2019, descoperite în containere, unde colţii de elefanţi erau ascunşi sub alte mărfuri, dar aproape niciodată alături de perechile lor, pentru ca traficanţii să îşi acopere urmele.

Genetica a permis asocierea fiecărui exemplar de elefant cu o altă încărcătură, aşa cum a dezvăluit un studiu precedent realizat de aceeaşi echipă, în 2018.

Întrucât şansele de a reuni o pereche de colţi rămâneau foarte mici, cercetătorii au decis să lărgească domeniul de cercetare la rudele apropiate din aceeaşi familie de elefanţi - părinţi şi progeniturile lor, fraţi, fraţi vitregi şi surori vitrege -, au explicat autorii studiului publicat în Nature Human Behaviour.

Foto: (c) University of Washington/Handout via REUTERS

Numeroasele legături familiale au permis astfel conectarea între ele ale multiplelor capturi şi depistarea filierei de traficanţi. Studiul a relevat că, iniţial, "braconierii atacau an după an aceleaşi grupuri de elefanţi", a detaliat Samuel Wasser, principalul autor al cercetării şi profesor de biologie la Universitatea de Stat din Washington, într-o conferinţă de presă.

Colţii erau apoi cumpăraţi şi expediaţi foarte repede în containere în afara Africii de aceeaşi reţea criminală.

Doar câteva carteluri au orchestrat ieşirea din Africa a acelor cargouri, cel mai adesea cu destinaţia Asia. Prin porturile din Africa de Est, dar şi prin cele din Africa Centrală şi de Vest, au precizat autorii studiului, care au alcătuit o foaie de parcurs asemănătoare unei pânze de păianjen.

Actualizarea acestor conexiuni ar trebui să permită urmărirea traficanţilor nu doar pentru o captură unică, ci "şi pentru infracţiuni transnaţionale, pasibile de pedepse mai grele", a spus John Brown, anchetator în cadrul Departamentului de Securitate Internă din Statele Unite, care a participat la realizarea studiului.

Aproximativ 50 de tone de fildeş sunt confiscate în fiecare an, reprezentând doar 10% din traficul mondial - al treilea tip de trafic prin prisma rentabilităţii, după cel de stupefiante şi cel de arme.

Piaţa care îi este asociată, evaluată la mai multe miliarde de dolari, este cu atât mai dificil de desfiinţat, cu cât cartelurile sunt "hiper-conectate între ele şi se ajută reciproc", a remarcat John Brown. Specialistul american consideră că eforturile depuse pentru ca vânzările de fildeş să devină ilegale în întreaga lume nu au avut "decât un impact mic asupra traficului".

Mai mult decât atât, organizaţiile infracţionale "evoluează constant spre alte produse ilicite care exploatează alte specii sălbatice", precum solzii de pangolin, adeseori prezenţi în cargourile cu fildeş şi aflaţi la mare căutare pentru presupusele lor proprietăţi medicale, a adăugat specialistul american. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor online: Adrian Dădârlat)