Treizeci de şefi de stat şi de guvern, dintre care jumătate sunt prezenţi la Brest (vestul Franţei), s-au reunit vineri în jurul preşedintelui francez Emmanuel Macron pentru a proteja mai bine oceanul, esenţial pentru reglarea climei şi bogat în biodiversitate, dar subminat de activităţile umane, relatează AFP.

La o zi după planul său de relansare în domeniul nuclear civil, preşedintele francez îi va primi pe omologii săi, reprezentanţi ai ONU, ai Uniunii Europene, ai ONG-urilor, lideri ai giganţilor europeni de transport maritim prin containere, prezenţi la faţa locului sau prin video, în cadrul unei sesiuni planificate să dureze patru ore.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, emisarul american pentru climă John Kerry, preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi, a cărui ţară va organiza COP27 privind clima în noiembrie, şi preşedintele portughez Marcelo Rebelo de Sousa, care va găzdui un summit ONU privind oceanele în Lisabona la sfârşitul lunii iunie, au fost prezenţi la Brest.

Alţi lideri au participat prin videoconferinţă sau mesaj video, printre care secretarul general al ONU Antonio Guterres, vicepreşedintele chinez Wang Qishan, premierul japonez Fumio Kishida, premierul britanic Boris Johnson, premierul indian Narendra Modi sau Alassane Ouattara, preşedintele Coastei de Fildeş.

Această întâlnire face parte din summitul ''Un ocean'' organizat de miercuri până vineri în portul breton, în cadrul preşedinţiei franceze a Uniunii Europene.

Reuniunea dă ''impulsul necesar pentru începutul unui an decisiv 2022 de a opri degradarea mărilor noastre, a tuturor mărilor noastre, adică aproape trei sferturi din suprafaţa globului nostru'', a afirmat Emmanuel Macron în prezentarea summit-ului.

În zilele de miercuri şi joi, dedicate atelierelor, ''am văzut soluţii practice (...) Dar trebuie să mergem şi mai departe, mai repede pentru că atunci când vorbim de încălzirea globală, în Pacific, anumite insule au deja picioarele în apă'', a avertizat Heremoana Maamaatuaiahutapu, ministrul Mediului din Polinezia Franceză.

De acum până la sfârşitul anului urmează să aibă loc mai multe evenimente internaţionale, care ar putea contribui la protecţia oceanelor: o reuniune ONU privind mediul la sfârşitul lunii februarie, care va aborda problema unui acord internaţional privind plasticul, negocieri în martie la ONU privind un tratat privind marea liberă, COP-urile, biodiversitate şi climă şi conferinţa de la Lisabona.

Franţa speră că acest summit va duce la un impuls politic puternic în jurul mai multor subiecte: lansarea negocierilor pentru a ajunge la un tratat internaţional de combatere a poluării cu plastic, dezvoltarea ariilor marine protejate, rezultatul discuţiilor privind un tratat de drept internaţional al mării libere sau ratificarea unui tratat de îmbunătăţire a siguranţei navelor de pescuit.

''Prelevările făcute de Om trebuie să fie regenerabile'' în ceea ce priveşte pescuitul, este necesar să se asigure ''păstrarea rolului oceanului în reglarea climei'' şi ''explorarea resurselor miniere ale oceanului (...) nu trebuie să perturbe biodiversitatea'', subliniază oceanograful francez Paul Tréguer.

Pentru Peter Thomson, emisar special pentru ocean al Naţiunilor Unite, prezent la Brest, este timpul să se ''deschidă robinetul financiar pentru a investi într-o 'economie durabilă ş albastră' ''.

ONG-urile Greenpeace şi Pleine Mer, care consideră Franţa a doua putere maritimă mondială nu foarte exemplară în ceea ce priveşte protecţia oceanelor, vor manifesta la Brest pentru a denunţa o operaţiune de ''spălare albastră''.

France Nature Environnement (FNE) este îngrijorată de dorinţa Franţei de a explora adâncurile mării bogate în minerale - cu teama că acest lucru va duce la exploatare industrială - sau chiar zone maritime protejate. Împreună cu coaliţia ''Mări în pericol'', oranizaţia a depus joi o petiţie pentru a denunţa ''masacrul delfinilor comuni'' de pe coastele franceze, prinşi în unelte de pescuit. AGERPRES/( AS - autor: Violeta Gheorghe, editor: Codruţ Bălu, editor online: Irina Giurgiu)