Schimbările climatice au devenit factorul principal aflat la baza incendiilor de vegetaţie care devastează cu regularitate vestul Statelor Unite, iar activităţile umane reprezintă prima cauză a fenomenului de încălzire a climei, potrivit unui studiu publicat luni, când summitul COP26 continuă în oraşul scoţian Glasgow, informează AFP.

În vestul american, suprafaţa devastată de incendiile produse între 2001 şi 2018 a fost, în medie, de 13.500 kilometri pătraţi pe an, de două ori mai mare decât suprafaţa anuală distrusă în perioada 1984-2000.

"S-a întâmplat mult mai repede decât am prevăzut", a declarat pentru cotidianul Los Angeles Times o expertă în climatologie de la Universitatea California din Los Angeles, Rong Fu, care a coordonat acest studiu publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Încercând să înţeleagă elementele care au contribuit la această agravare spectaculoasă petrecută într-un interval de timp atât de scurt, cercetătorii americani din echipa coordonată de Rong Fu au analizat diverşi factori implicaţi în "deficitul de presiune a vaporilor" (VPD în limba engleză, n.r.), care reflectă seceta din aer.

VPD reprezintă diferenţa dintre cantitatea de apă efectiv prezentă în atmosferă şi nivelul maxim de apă care ar putea fi conţinut de aceasta. Cu cât deficitul este mai mare, cu atât aerul ambiant aspiră mai multă apă din sol şi din plante, creând astfel condiţii tot mai propice pentru producerea incendiilor.

Oamenii de ştiinţă au stabilit că intensificarea incendiilor de pădure din vestul american este strâns legată de acest deficit în timpul sezonului cald. Între mai şi septembrie, numărul de zile care au avut un VPD ridicat a crescut cu 94% în perioada 2001-2018 în raport cu perioada precedentă, au precizat autorii studiului.

Conform calculelor efectuate de Rong Fu şi colegii ei, variaţiile atmosferice "naturale" nu au contribuit la această agravare a parametrului VPD decât cu un procent de 32%, în medie. Restul de 68 de procente implicate în creşterea deficitului hidric al atmosferei pe parcursul ultimilor 20 de ani sunt atribuite schimbărilor climatice, provocate în mare parte de activităţile umane.

"Înainte de anul 2000, puteam explica vremea propice incendiilor doar cu ajutorul modelelor meteorologice clasice", dar de acum nu mai este cazul, a subliniat Rong Fu în Los Angeles Times.

Potrivit unor modele computerizate, au adăugat autorii studiului, încălzirea antropică - de origine umană - ar putea explica până la 88% din anomaliile constatate la nivelul parametrului VPD.

În august 2020, când California a fost afectată de cel mai mare incendiu înregistrat vreodată în regiune, August Complex Fire, care a distrus aproape 4.200 de kilometri pătraţi de vegetaţie, încălzirea antropică a fost factorul vinovat pentru aproape jumătate din deficitul de umiditate "excepţional de mare" în acel an, au concluzionat autorii studiului.

Potrivit experţilor în climatologie, din cauza gazelor cu efect de seră generate de oameni, în principal prin consumul de energii fosile, planeta noastră s-a încălzit deja cu 1,1 grade Celsius în raport cu era preindustrială. Cea mai mare parte a acestei încălziri s-a produs în ultimii 50 de ani. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Simona Tatu, editor online: Andreea Lăzăroiu)