În pofida pandemiei de COVID-19, omenirea nu poate să amâne adoptarea măsurilor urgente ce trebuie luate pentru a combate schimbările climatice şi distrugerea naturii, care ameninţă sănătatea umană, au pledat luni redactorii-şefi ai principalelor reviste medicale din lumea întreagă, într-un editorial fără precedent, informează AFP.

"Sănătatea este deja alterată de creşterea temperaturii mondiale şi de distrugerea naturii", au scris redactorii-şefi de la 20 de reviste medicale de prestigiu, inclusiv cei de la The Lancet, British Medical Journal, New England Journal of Medicine şi National Medical Journal of India.

După creşterea cu aproximativ 1,5 grade Celsius a temperaturii globale în raport cu era preindustrială, consecinţele asupra sănătăţii oamenilor sunt deja importante.

"Temperaturile mai ridicate au determinat o creştere a cazurilor de deshidratare şi de afecţiuni renale, tumori dermatologice maligne, infecţii tropicale, tulburări mintale, complicaţii de sarcină, alergii şi mortalitate, precum şi de morbiditate cardiovasculară şi pulmonară", subliniază autorii acestui editorial publicat în 220 de reviste medicale, care nu neglijează nici scăderea producţiilor agricole, ce frânează eforturile depuse pentru combaterea malnutriţiei.

Iar aceste consecinţe, care le afectează încă şi mai dur pe persoanele vulnerabile (minorităţi, copii, comunităţi sărace), nu sunt decât începutul, avertizează autorii editorialului. O încălzire cu 1,5 grade Celsius a climei de pe Terra - prag ce ar putea fi atins în jurul anului 2030, potrivit unui raport întocmit de GIEC (Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei) şi publicat la începutul lunii august - şi diminuarea continuă a biodiversităţii "riscă să provoace distrugeri catastrofale şi ireversibile pentru sănătate".

"În pofida îngrijorării legitime faţă de COVID-19, nu putem să aşteptăm ca pandemia să se termine pentru a reduce rapid emisiile de gaze cu efect de seră", insistă autorii acestui apel, cu două luni înainte de următoarea conferinţă ONU pentru climă, COP26, considerată crucială şi programată să aibă loc la Glasgow.

"Riscurile generate de schimbările climatice ar putea să le eclipseze pe cele produse de oricare boală. Pandemia de COVID-19 se va încheia, dar nu există niciun vaccin împotriva crizei climatice", a declarat directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-un comunicat. "Fiecare măsură luată pentru limitarea emisiilor şi a încălzirii globale ne apropie de un viitor mai sănătos şi mai sigur", a adăugat el.

Evocând sumele "fără precedent" cheltuite în timpul pandemiei de COVID-19, editorii-şefi ai acestor reviste medicale au lansat totodată un apel în favoarea creşterii masive a finanţării pentru protejarea planetei şi au evidenţiat efectele pozitive şi în cascadă pe care le-ar avea o astfel de măsură.

"O mai bună calitate a aerului ar permite, prin ea însăşi, obţinerea unor îmbunătăţiri ale stării de sănătate, care compensează cu uşurinţă costul global al reducerii emisiilor", consideră autorii editorialului.

Dincolo de chestiunea banilor, ei pledează pentru "o schimbare fundamentală a modului în care companiile noastre şi economiile noastre sunt organizate, precum şi a stilului nostru de viaţă", dorind o regândire a sistemelor de transport, a oraşelor, producţiei şi distribuţiei de alimente, a pieţelor financiare şi a sistemelor de sănătate.

"Trebuie ca 2021 să fie anul în care planeta noastră îşi schimbă direcţia de dezvoltare: sănătatea noastră, a tuturor, depinde de acest lucru", a declarat Fiona Godlee, redactor-şef al British Medical Journal (BMJ), coautoare a editorialului. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Dana Purgaru, editor online: Adrian Dãdârlat)