Poluarea cu plastic creează o ''capcană evolutivă'' pentru exemplarele tinere de broască ţestoasă, conform unui nou studiu, relatează luni DPA/PA Media.

Cercetarea a condus la descoperirea plasticului în organismul exemplarelor tinere de broască ţestoasă de pe coastele estice (Oceanul Pacific) şi vestice (Oceanul Indian) ale Australiei.

După ce eclozează pe plaje, aceste animale sunt purtate de curenţi şi îşi petrec primii ani în largul oceanelor.

Însă, aceşti curenţi acumulează cantităţi însemnate de plastic şi pentru că broaştele ţestoase se hrănesc aproape de suprafaţă, multe dintre animalele tinere înghit astfel de fragmente.

Studiul a fost realizat de cercetători de la Universitatea Exeter din Marea Britanie, alături de oameni de ştiinţă australieni de la Universitatea Murdoch, Departamentul pentru Mediu şi Ştiinţă din Queensland şi Departamentul pentru Conservarea Biodiversităţii din Western Australia.

Doctor Emily Duncan, cercetătoare la Centrul pentru Ecologie şi Conservare al Universităţii Exeter, a explicat că ''ţestoasele juvenile au evoluat pentru a se dezvolta în largul oceanului, unde prădătorii sunt relativ rari'', precizând că rezultatele studiului ''sugerează că acest comportament evoluat le conduce acum într-o capcană, aducându-le în zone foarte poluate, cum ar fi Marea Insulă de Gunoaie din Oceanul Pacific''.

''Ţestoasele marine juvenile nu au în general o dietă specializată - ele se hrănesc cu orice, inclusiv cu plastic, după cum sugerează studiul nostru'', a adăugat specialista.

''Nu cunoaştem deocamdată ce impact are ingestia de plastic asupra exemplarelor tinere de broască ţestoasă, dar orice pierderi în aceste stadii incipiente ale vieţii ar putea avea un impact semnificativ asupra efectivelor populaţiei'', a precizat cercetătoarea.

Oamenii de ştiinţă au analizat broaşte ţestoase marine juvenile - de la pui abia ieşiţi din ou până la exemplare cu carapace de până la 50 de centimetri - care fie au eşuat, fie au fost prinse accidental de pescari pe coastele australiene.

Studiul a inclus un total de 121 de broaşte ţestoase marine din cinci dintre cele şapte specii existente - ţestoasa verde, broască ţestoasă de mare, caret, ţestoasa măslinie şi broasca ţestoasă australiană.

Conform datelor, proporţia broaştelor ţestoase în corpul cărora a fost găsit plastic a fost mult mai mare pe coasta Oceanului Pacific.

Cercetătorii au constatat că plasticul din organismul broaştelor ţestoase din Pacific era în mare parte alcătuit din fragmente dure, care puteau proveni de la o gamă largă de produse utilizate de oameni, în timp ce materialele plastice din Oceanul Indian erau în mare parte fibre - posibil de la fire sau plase de pescuit.

Polimerii cel mai frecvent ingeraţi de broaştele ţestoase din ambele oceane erau polietilenă şi polipropilenă.

''Aceşti polimeri sunt folosiţi pe o scară atât de largă în produsele de plastic încât este imposibil să identificăm sursele probabile ale fragmentelor pe care le-am găsit'', a declarat Duncan.

''Puii aveau, în general, fragmente de aproximativ 5 până la 10 milimetri în lungime, iar dimensiunile particulelor creşteau odată cu dimensiunea broaştelor ţestoase'' a adăugat cercetătoarea.

''Următoarea etapă a cercetării noastre este aceea de a afla dacă şi cum afectează ingestia plasticului sănătatea şi supravieţuirea acestor broaşte ţestoase. Acest lucru va necesita o colaborare strânsă cu cercetători şi veterinari din întreaga lume'', a declarat Emily Duncan.

Studiul a fost finanţat de Sea Life Trust şi National Geographic Society şi a fost publicat în jurnalul ştiinţific Frontiers in Marine Science. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)