Penurie de apă, exod, malnutriţie, dispariţia speciilor ... Viaţa pe Terra, aşa cum o ştim noi, va fi inevitabil transformată de schimbările climatice atunci când copiii născuţi în 2021 vor împlini 30 de ani sau chiar mai devreme, avertizează un proiect de raport al specialiştilor de la GIEC (Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei, organism al ONU), relatează miercuri AFP.

Oricare ar fi ritmul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, impactul devastator al încălzirii climatice asupra naturii şi umanităţii care depinde de aceasta se va accelera, se arată în raportul GIEC, şi va deveni dureros de palpabil înainte de 2050.

"Viaţa pe Pământ se poate reface după schimbări climatice majore, evoluând spre noi specii şi creând noi ecosisteme", notează rezumatul tehnic de 137 de pagini. "Omenirea nu poate", avertizează experţii GIEC.

Proiectul de raport, redactat de sute de oameni de ştiinţă ai Grupului interguvernamental de experţi în evoluţia climei, oscilează între un ton apocaliptic şi speranţa oferită oamenilor de a-şi schimba destinul prin luarea de măsuri imediate şi drastice.

Raportul de evaluare de 4.000 de pagini, mult mai alarmist decât precedentul din 2014, are drept scop să influenţeze deciziile politice.

Deşi principalele sale concluzii nu se vor schimba, raportul nu va fi publicat oficial decât în februarie 2022, după aprobarea sa prin consens de către cele 195 de state membre.

Prea târziu, cu toate acestea, pentru reuniunile internaţionale cruciale despre climă şi biodiversitate programate pentru sfârşitul anului 2021, observă unii oameni de ştiinţă.

Printre cele mai importante concluzii ale sale se numără o reducere a pragului peste care încălzirea globală poate fi considerată acceptabilă.

Prin semnarea Acordului de la Paris în 2015, comunitatea internaţională s-a angajat să limiteze încălzirea globală la 2 grade Celsius - ideal 1,5 grade Celsius - în comparaţie cu era preindustrială.

GIEC estimează că, de acum înainte, depăşirea cu 1,5 grade Celsius ar putea antrena "treptat, consecinţe grave, timp de secole, uneori ireversibile".

Potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale, probabilitatea ca acest prag de 1,5 grade Celsius pe parcusul unui an să fie depăşit până în 2025 este de 40%.

"Ce e mai rău urmează să vină, cu implicaţii asupra vieţii copiilor şi nepoţilor noştri, mult mai mari decât asupra noastră", scrie GIEC.

Clima s-a schimbat deja. În timp ce creşterea temperaturilor medii de la mijlocul secolului al XIX-lea a atins 1,1 grade Celsius, efectele sunt deja grave şi vor fi din ce în ce mai violente, chiar dacă emisiile de CO2 sunt reduse.

Iar fiinţele vii - umane sau nu - cel mai puţin vinovate pentru aceste emisii sunt, în mod ironic, cele care vor suferi cel mai mult.

Pentru unele animale şi soiuri de plante, poate fi chiar prea târziu: "Chiar şi la + 1,5 grade Celsius, condiţiile de viaţă se vor schimba dincolo de capacitatea anumitor organisme de a se adapta", subliniază raportul, menţionând recifele de corali de care depinde jumătate de miliard de persoane.

Printre speciile în pericol se numără animalele din Arctica, un teritoriu care se încălzeşte de trei ori mai rapid decât media. Aici, pot dispărea şi moduri de viaţă ancestrale ale oamenilor care trăiesc în strânsă legătură cu gheaţa.

Agricultura, creşterea animalelor, pescuitul, acvacultura ... "În toate sistemele de producţie a alimentelor, pierderile bruşte se intensifică", observă, de asemenea, proiectul de raport, indicând pericolele climatice drept "principalul factor determinant".

Or, umanitatea nu este în acest stadiu înarmată pentru a face faţă deteriorării sigure a situaţiei. "Nivelurile actuale de adaptare vor fi insuficiente pentru a răspunde riscurilor climatice viitoare", avertizează GIEC.

Chiar şi limitând creşterea la 2 grade Celsius, alte până la 80 de milioane de persoane vor suferi de foamete până în 2050 şi 130 de milioane ar putea ajunge la sărăcie extremă în decurs de zece ani.

În 2050, sute de milioane de persoane care trăiesc în oraşe de coastă vor fi ameninţate de inundaţii mai frecvente, cauzate de creşterea nivelului mării, care la rândul său va duce la migraţii semnificative.

În oraşe, la o creştere a temperaturilor cu 1,5 grade Celsius, alte 350 de milioane de persoane vor fi expuşi penuriei de apă, în timp ce la o creştere cu 2 grade Celsius vor fi afectate alte 400 de milioane de persoane. Chiar şi la o creştere cu 0,5 grade Celsius, alte 420 de milioane de persoane vor fi expuse riscurilor din cauza valurilor de căldură extreme.

"Costurile de adaptare pentru Africa ar urma să crească cu zeci de miliarde de dolari anual la o creştere peste 2 grade Celsius", potrivit documentului.

Experţii subliniază, de asemenea, pericolul efectelor în cascadă. Unele regiuni (estul Braziliei, Asia de Sud-Est, China centrală) şi aproape toate zonele de coastă ar putea fi afectate de trei sau patru catastrofe meteo simultane, sau mai multe: caniculă, secetă, ciclon, incendii, inundaţii, boli transmise de ţânţari...

Trebuie de asemenea luate în considerare şi efectele amplificatoare ale altor activităţi umane dăunătoare planetei, notează raportul: distrugerea habitatelor, supra-exploatarea resurselor, poluarea, răspândirea bolilor...

"Lumea se confruntă cu provocări complexe", comentează Nicholas Stern, specialist în costurile economice ale schimbărilor climatice, care nu a contribuit la redactarea textului.

De asemenea, nu trebuie uitate incertitudinile din jurul "punctelor de vârf", elemente cheie a căror modificare substanţială ar putea conduce sistemul climatic către o schimbare violentă şi iremediabilă.

Peste 2 grade Celsius, topirea calotelor glaciare din Groenlanda şi vestul Antarcticii (care conţin suficientă apă pentru a determina o creştere a nivelului mării cu 13 metri) ar putea provoca, de exemplu, o situaţie iremediabilă, conform cercetărilor recente.

Acesta este motivul pentru care "fiecare fracţiune de grad contează", insistă GIEC, în condiţiile în care, la un alt punct de ruptură, bazinul Amazonului - unul dintre plămânii planetei - s-ar putea transforma într-o savană.

În faţa acestor probleme sistemice, nu există un remediu miraculos unic. În schimb, o singură acţiune poate avea efecte pozitive în cascadă.

De exemplu, conservarea şi restaurarea pădurilor de mangrove şi a pădurilor subacvatice de kelp măresc stocarea carbonului, însă protejează şi de inundaţii, oferind în acelaşi timp habitat pentru multe specii şi hrană pentru populaţiile de coastă.

În pofida concluziilor alarmante, raportul GIEC oferă de asemenea o notă de speranţă. Omenirea îşi poate încă orienta destinul către un viitor mai bun, luând măsuri ferme în prezent pentru a încetini schimbările galopante din a doua jumătate a secolului.

"Avem nevoie de o transformare radicală a proceselor şi a comportamentelor la toate nivelurile: indivizi, comunităţi, companii, instituţii şi guvern". "Trebuie să ne redefinim modul de viaţă şi consumul", concluzionează experţii GIEC.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Moise, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)