Peste 3.000 de oameni de ştiinţă au lansat vineri un apel prin care solicită sporirea demersurilor în vederea protejării oamenilor şi naturii de efectele unei planete în încălzire, chiar dacă cercetătorii au estimat că finanţarea pentru adaptarea la schimbările climatice s-a redus în contextul pandemiei de COVID-19, conform Thomson Reuters Foundation.

Oamenii de ştiinţă - printre care se numără cinci laureaţi Nobel - au atras atenţia într-o declaraţie comună că eşecul de a reacţiona în faţa creşterii riscurilor climatice pe măsură ce guvernele încearcă să-şi repornească economiile afectate de coronavirus ar avea consecinţe grave, în special pentru cei cu venituri reduse. ''Dacă nu acţionăm şi nu ne adaptăm acum, rezultatele vor fi creşterea sărăciei, penuria de apă, pierderi agricole şi creşterea nivelurilor de migraţie, cu o povară enormă asupra vieţii umane'', au transmis oameni de ştiinţă din aproape 120 de state înaintea unui summit internaţional pe tema adaptării, săptămâna viitoare.

O climă în schimbare, inclusiv cu inundaţii mai severe şi secete, ar putea diminua creşterea producţiei mondiale de alimente cu până la 30% până în 2050. Totodată, creşterea nivelului mărilor şi intensificarea furtunilor ar putea distruge economiile urbane şi ar putea forţa sute de milioane de persoane din zonele costiere să îşi părăsească locuinţele, au remarcat ei.

Pentru a evita acest scenariu, sunt necesare noi eforturi majore pentru conservarea naturii - inclusiv a pădurilor, a zonelor umede şi a recifelor de corali - precum o revoluţie a planificării astfel încât oraşele, transportul, energia şi alte infrastructuri să fie mai rezistente la şocurile climatice, au indicat semnatarii.

Îmbunătăţirea educaţiei, în special în cazul fetelor, şi redistribuirea resurselor financiare existente la nivel mondial ar permite adaptarea pe scară, atât de necesară, au adăugat ei.

''Trebuie să ne amintim că nu există vaccinare pentru clima noastră în schimbare'', a subliniat fostul secretar general al ONU, Ban Ki-moon, care prezidează Global Center on Adaptation (GCA), organizaţie internaţională care va conduce, alături de guvernul olandez, summitul ce se va desfăşura la datele de 25 şi 26 ianuarie.

''Sporirea rezistenţei la factorii de impact asupra climei nu reprezintă un deziderat... reprezintă o necesitate, dacă vrem să trăim într-o lume durabilă şi sigură'', a declarat Ban Ki-moon.

Alături de criza COVID-19, anul trecut s-a înregistrat o accentuare a creşterii temperaturii, ceea ce a condus la intensificarea secetei şi a incendiilor de vegetaţie, a menţionat fostul secretar general al ONU, adăugând că pandemia ar fi putut fi evitată dacă lumea ar fi acţionat mai devreme pentru a proteja natura şi pentru a preveni schimbările climatice.

În timp ce 2021 va fi marcat de eforturile de recuperare de pe urma pandemiei de COVID-19, ''secolele viitoare'' vor fi definite de cât de ''verde'' va fi această recuperare, a subliniat Ban Ki-moon.

Un raport al GCA care evaluează progresul realizat la nivel mondial în domeniul adaptării, emis vineri, citează cercetări potrivit cărora măsurile guvernamentale de stimulare în condiţiile pandemiei care susţin combustibilii fosili şi activităţile cu emisii ridicate de carbon au depăşit cu patru la unu iniţiativele ecologice. De asemenea, raportul a semnalat o nouă estimare din partea Climate Policy Initiative (CPI) conform căreia finanţarea pentru adaptare s-a redus probabil - deşi cu mai puţin de 10% - în 2020, pe măsură ce pandemia a afectat sever bugetele.

Un raport al ONU preciza săptămâna trecută că finanţarea era deja cu mult mai mică în comparaţie cu necesităţile înainte de criza COVID-19, cu o medie anuală de 30 miliarde dolari disponibile pentru adaptare în 2017-2018.

Estimările costurilor de adaptare la schimbările climatice variază pe scară largă, însă CPI şi GCA au indicat că finanţarea adaptării trebuie să crească de 5-10 ori în comparaţie cu nivelurile actuale.

Doar aproximativ 5% din totalul finanţărilor climatice sunt destinate adaptării la fenomenele meteorologice extreme şi creşterea nivelului mărilor. Fostul secretar general al ONU şi ceilalţi semnatari au solicitat ca acest procent să crească până la jumătate, îndeosebi sprijinul financiar acordat naţiunilor cu venituri reduse.

Regândire financiară

Patrick Verkooijen, CEO al GCA cu sediul în Rotterdam, a descris adaptarea la schimbările climatice drept o ''victimă'' a pandemiei. ''Adaptarea trebuie să se accelereze, însă această accelerare nu se întâmplă. De fapt, chiar încetineşte'', a declarat el.

Anul trecut, băncile de dezvoltare - surse majore de finanţare a acţiunilor climatice - au prioritizat pachetele de salvare în contextul coronavirusului care au ajutat
naţiunile în curs de dezvoltare să facă faţă presiunilor asupra serviciilor lor sanitare şi regreselor economice, se menţionează în raportul GCA citat de Thomson Reuters Foundation.

Între timp, pandemia a frânat numeroase proiecte destinate adaptării climatice - lucrările din construcţii au fost stopate de măsurile de lockdown, iar din cauza întreruperilor lanţului de aprovizionare produse precum seminţe ori unelte, sau chiar expertiza tehnică, nu au putut fi livrate la timp.

Verkooijen a declarat că efectele deficitului de acţiuni şi de finanţare pentru adaptare ar putea fi inversate dacă factorii de decizie se asigură că miliardele pe care se pregătesc să le cheltuiască pentru accelerarea economiilor vizează totodată consolidarea rezistenţei la schimbările climatice. ''Acum este momentul pentru o schimbare radicală în ceea ce priveşte investiţiile pentru adaptare'', a precizat el pentru Thomson Reuters Foundation.

GCA şi oamenii de ştiinţă au făcut apel la regândirea stimulentelor financiare şi de afaceri care, în prezent, nu reuşesc în general să reflecte riscurile pe termen lung. Potrivit acestora, potenţialele beneficii sociale şi economice ale unei mai bune gestionări a ameninţărilor merită, de asemenea, o atenţie sporită.

Un raport GCA din 2019 a estimat că investirea a 1,8 miliarde de dolari în sisteme de avertizare timpurie, infrastructură rezistentă la climă, îmbunătăţirea agriculturii în zonele aride, protecţia mangrovelor şi sisteme de securitate a apei ar putea genera beneficii nete totale de 7,1 trilioane de dolari.

Verkooijen a subliniat că cel mai bun mod de a proteja oamenii de agravarea fenomenelor climatice extreme şi de creşterea nivelului mărilor este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la limitele prevăzute în Acordul de la Paris din 2015. Însă, chiar dacă guvernele şi companiile îşi sporesc energia regenerabilă şi eficienţa energetică suficient de repede pentru a face acest lucru, ''există în continuare o nevoie masivă de investiţii în adaptare'', a spus el, în condiţiile în care se impactul inevitabil al schimbărilor climatice îşi face deja simţită prezenţa.

Îmbunătăţirea adaptării ''nu înseamnă înfrângere; este pur şi simplu apărare'', a subliniat Verkooijen.AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)