După Acordul de la Paris, catastrofe climatice în serie
Temperaturi record în Antarctica, banchize ameninţate cu dispariţia, secete repetate, uragane în serie... De la semnarea în 2015 a Acordului de la Paris, efectele încălzirii globale au fost din ce în ce mai vizibile, relatează miercuri AFP.
"Lumea s-a schimbat după Paris. Şi nu în bine. (...) Asistăm la efecte atribuite schimbărilor climatice cauzate de om (...). Ne confruntăm cu daune", a rezumat recent Saleemul Huq, directorul Centrului internaţional pentru schimbări climatice şi dezvoltare, cu sediul în Bangladesh, una dintre ţările cele mai ameninţate de efectele încălzirii globale.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a fost mai direct: "Omenirea duce un război împotriva naturii. Aceasta este sinucidere, pentru că natura răspunde întotdeauna lovitură cu lovitură, iar ea o face deja cu o forţă şi o furie din ce în ce mai mari". Observaţii şocante, exprimate săptămâna trecută cu ocazia prezentării raportului anual preliminar al Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM).
.jpg)
Foto: (c) Dedy Istanto / Xinhua
Din ce în ce mai cald
Anii de după 2015 au fost cei mai călduroşi înregistraţi vreodată.
2016 este anul care se clasează pe prima treaptă a podiumului, cu o temperatură medie cu 1,2 grade Celsius mai ridicată în comparaţie cu perioada preindustrială (Acordul de la Paris vizează menţinerea acestei încălziri sub 2 grade Celsius şi, pe cât posibil, chiar 1,5 grade Celsius). Iar 2020 se anunţă unul dintre cei mai călduroşi trei înregistraţi până în prezent, chiar dacă este un an în care există şanse să se manifeste "La Nina", un fenomen meteorologic cu tendinţă de răcire a temperaturilor globale.
Europa a cunoscut în 2019 o caniculă estivală intensă. Iar încălzirea şi-a făcut simţit prezenţa inclusiv în Siberia unde, la 20 iunie 2020, a fost înregistrată o temperatură istorică de 38 de grade Celsius, în oraşul Verhoiansk. Aceeaşi tendinţă a fost consemnată şi în Antarctica. La începutul lunii februarie, oamenii de ştiinţă brazilieni au înregistrat 20,75 grade Celsius la extremitatea vestică a Peninsulei Antarctice (recordul nu a fost încă omologat).
Foto: (c) NASA WORLDVIEW / EPA
Gheaţa se topeşte, apa creşte
Consecinţele sunt directe asupra regiunilor polare. În octombrie, suprafaţa banchizei arctice a atins cel mai scăzut nivel înregistrat în acest sezon. De asemenea, rata sezonieră de creştere a banchizei arctice a fost mai mică decât în mod normal. În plus, mai multe studii ştiinţifice au constatat că gheaţa calotei din Groenlanda se topeşte într-un ritm fără precedent, în timp ce gheaţa "continentului alb" din regiunile de la Polul Sud este, de asemenea, fragilizată.
Această topire declanşează un cerc vicios: gheaţa îşi pierde coeficientul de reflexie, ceea ce face ca razele soarelui să fie, prin urmare, absorbite în mai mare măsură, iar apa din gheaţa topită încălzeşte banchiza, care se topeşte şi mai mult...
Fenomenul contribuie, de asemenea, la creşterea oceanelor, al căror nivel a urcat 15 centimetri în secolul XX, potrivit experţilor ONU în domeniul climei. Aceştia avertizează că până în 2050 peste un miliard de persoane care trăiesc în zonele de coastă, joase, ar putea fi în pericol.
Foto: (c) Redazione Telenews / EPA
Furtunile se dezlănţuie
Efectele încălzirii climei asupra oceanelor se reflectă şi în fenomenele meteorologice extreme.
"Prin reducerea cantităţii de gheaţă este augmentată şi încălzirea, iar dacă zona arctică se încălzeşte se poate modifica circulaţia "jet stream" (curenţii de altitudine), care creează condiţiile noastre meteorologice", a explicat într-o înregistrare video Nathan Kurtz, cercetător la Centrul de zboruri spaţiale Goddard, administrat de NASA.
Uraganele şi alte cicloane sunt alimentate cu precădere de căldura apei. Dacă temperatura apei creşte, furtunile care se formează vor avea astfel "combustibil". Iar dacă este complicat de pus un singur episod meteorologic pe seama încălzirii climei, creşterea intensităţii acestor fenomene reprezintă un semn, potrivit cercetătorilor.
Ultimele cinci sezoane de furtuni formate în Oceanul Atlantic au înregistrat o activitate peste medie. Sezonul uraganelor din 2020, care tocmai s-a încheiat, a doborât toate recordurile, cu 30 de furtuni suficient de puternice pentru a fi denumite (recordul precedent era de 28 de furtuni, în 2005). Lista numelor latine prevăzute pentru acestea a fost epuizată, iar Centrul Naţional al Uraganelor (NHC) din SUA a fost nevoit să apeleze în schimb la alfabetul grecesc.
Nici celelalte regiuni nu sunt cruţate. În martie 2019, două cicloane au devastat coasta Oceanului Indian din sudul Africii, aproape ştergând de pe hartă al doilea oraş din Mozambic, Beira, şi lăsând în urmă peste 600 de morţi şi sute de mii de sinistraţi. În 2017, regiuni din Asia de Sud şi în special Bangladesh, au fost devastate de inundaţii uriaşe, provocate de un sezon musonic extraordinar.
Foto: (c) DANNY CASEY / EPA
Secetă şi mega-incendii
La cealaltă extremitate a spectrului, episoadele de secetă sunt în creştere.
În timpul verii australe 2017/2018, cei 3,7 milioane de locuitori din Cape Town din Africa de Sud s-au confruntat cu ameninţarea unei "zile zero", fără apă curentă. Sub efectul unei secete care s-a prelungit din 2015, rezervoarele de apă au secat. O situaţie accentuată probabil de trei ori sub efectul încălzirii globale, potrivit cercetătorilor de la World Weather Attribution (WWA).
Însă cele mai spectaculoase consecinţe sunt "mega-incendiile" de vegetaţie, care au devastat numeroase regiuni de pe glob, din Australia până în Statele Unite şi Siberia. Declanşarea lor nu este în mod direct asociată cu încălzirea climei, însă aceasta din urmă favorizează condiţiile de propagare a focarelor.
În Australia, probabilitatea unui sezon de incendii la fel de intens ca ultimul a crescut cu 30% din 1900 din cauza încălzirii globale, conform modelelor climatice ale WWA.
În Siberia, an după an, "incendii zombie" au reapărut după ce au mocnit sub sol care nu mai este îngheţat suficient în profunzime. În plus, topirea acestui "permafrost" poate elibera în atmosferă cantităţi imense de gaze cu efect de seră.
Incendiile au devastat şi Amazonia, cauzate în principal de defrişările pentru agricultură. Însă, diminuarea suprafeţei acoperite de acest "plămân verde", importantă pentru captarea dioxidului de carbon din atmosferă, riscă să agraveze în continuare schimbările climatice, avertizează experţii.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Hrană în pericol
Agricultura, în special cea intensivă, reprezintă o sursă importantă de gaze cu efect de seră, iar intensificarea evenimentelor climatice extreme ameninţă securitatea alimentară. "Producţia agricolă este extrem de sensibilă la condiţiile climatice", aminteşte cel mai recent raport anual al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie - FAO. Iar "schimbările climatice afectează, de asemenea, peştii şi alte populaţii acvatice". AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Un ghețar din Slovenia ar putea dispărea în câteva zile, potrivit cercetătorilor
Odinioară punct de atracție pentru schiorii din timpul verii și celebrat de mai multe generații drept un simbol al moștenirii alpine a Sloveniei, unul dintre cei mai mari ghețari din această țară s-a micșorat la doar câteva porțiuni de gheață care, potrivit cercetătorilor, ar putea și acestea dispărea în câteva zile, informează Reuters. Oamen
Japonia/ Record de precipitații la Tokyo, cu 37 de zile ploioase consecutive
Un weekend însorit la Tokyo a pus capăt unei serii record de 37 de zile ploioase consecutive în capitala Japoniei, a anunțat luni agenția meteorologică japoneză, citată de AFP. Sezonul ploios se manifestă de obicei în acest megalopolis în luna iunie, însă anul acesta capitala Tokyo a fost afectată de averse regulate pe tot parcurs
Cercetătorii apelează la AI pentru a identifica enzime care pot descompune poluanții plastici
Oameni de știință din Australia apelează la biotehnologii bazate pe inteligență artificială (AI) pentru a identifica enzime capabile să descompună plasticul și alți poluanți nocivi, transmite luni Xinhua. Cercetătorii combină tehnologia de învățare automată (machine learning) cu biochimia pentru a analiza milioane de enzime stocate &icir
Mesaje ''SOS'' gigantice în albia secată a unui lac de la granița franco-elvețiană (GALERIE FOTO)
Lipsit de apă aproape toată vara, Lacul Brenets, situat la granița franco-elvețiană, are albia aproape complet secată, acoperită de vegetație, iar localnicii au scris recent în albie mesajele ''AJUTOR'' și ''SOS'' cu litere gigantice, transmite vineri AFP. Yvan Durig, proprietarul și căpitanul companiei de
VIDEO O persoană a murit în urma furtunilor abătute asupra insulei Creta
Furtunile și ploile torențiale s-au dezlănțuit asupra Cretei și a numeroaselor insule din Marea Egee, un deces fiind confirmat până la această oră, informează DPA. Un păstor și-a pierdut viața după ce a fost luat de apele provenite de la inundații într-o zonă muntoasă din Creta, au anunțat serviciile de urgență. P&ac
Indonezia / Două noi insule au apărut după erupția vulcanului Anak Krakatau
Două noi insule au apărut în apropierea vulcanului indonezian Anak Krakatau în urma erupțiilor de luna trecută care au paralizat principalul aeroport al țării, a declarat vineri un oficial, potrivit AFP. Insulele sunt situate la cel puțin 1 kilometru de muntele Anak Krakatau, potrivit imaginilor satelitare, a indicat Centrul pentru vulcanologie și
Râurile din Europa au atins cel mai scăzut debit de vară din ultimii peste 30 de ani
Râurile și fluviile din Europa au înregistrat cele mai scăzute debite medii din perioada de vară de la începutul înregistrărilor, în 1992, în timp ce mările din jurul continentului au fost în 2026 neobișnuit de calde, a declarat vineri Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene (UE), transmite agenția de pres
Uraganul Rachel crește în intensitate până la categoria a 3-a și amenință coastele Mexicului
Uraganul Rachel a atins joi categoria a 3-a, după ce s-a intensificat 'rapid' în timp ce avansa în largul coastelor mexicane de la Oceanul Pacific, conform informațiilor furnizate de Serviciul Meteorologic Național (SMN) din Mexic, informează agenția de presă EFE. Ochiul uraganului se afla joi, la ora locală 15:00 (21:00 GMT), la 390 km sud
Europa/ Nivel record de stres termic în timpul celei mai calde veri înregistrate vreodată
Un procent record de 52% din teritoriul Europei a fost expus unui stres termic intens în timpul verii excepțional de calde care a afectat continentul în acest an, a indicat vineri observatorul climatic al Uniunii Europene (UE), citat de AFP. Continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume s-a confruntat, pe fondul schimbărilor climatice, cu
Un lac din Grecia care s-a micșorat expune impactul rapid al schimbărilor climatice
Înainte de instalarea secetei, lacul Koroneia din nordul Greciei era o zonă umedă protejată, un refugiu pentru mii de păsări migratore și acvatice inclusiv flamingo, precum și un magnet pentru turiști și pentru pescari și fermierii locali, informează joi Reuters. În prezent, după un deceniu de precipitații insuficiente și irigații excesive, lacul,
Bilanțul deceselor în urma inundațiilor și alunecărilor de teren din Nepal a urcat la 34
Bilanțul deceselor în urma inundațiilor și alunecărilor de teren din Nepal a urcat la cel puțin 34, au spus miercuri autoritățile, iar cel mai mare pod suspendat din țară a fost închis din cauza avariilor, informează DPA. Potrivit unui purtător de cuvânt al Autorității naționale pentru reducerea riscului și managementul în caz de dezast
Topirea ghețarilor se accelerează; un nou an 'catastrofal' în Elveția
Ghețarii elvețieni au trecut printr-un nou an 'catastrofal', pierderea volumului lor ajungând la aproape 20% în cinci ani. Acesta este al doilea cel mai sumbru bilanț anual după 2022, conform unui studiu publicat joi și citat de AFP. Conform datelor Rețelei elvețiene de monitorizare glaciologică (Glamos), ghețarii elvețieni au pierdut &icir
Un rechin blocat într-un canal din Coreea de Sud a atras 600.000 de vizitatori
Un rechin care a rămas blocat într-un canal din orașul-port Busan, Coreea de Sud, a devenit recent o atracție neobișnuită după ce, potrivit municipalității, 600.000 de persoane au venit să-l vadă în ultimele două săptămâni, informează miercuri Reuters. Rechinul, cu o lungime de 3,5 metri, a fost zărit pentru prima dată î
Uraganul Polo se îndreaptă spre statul mexican Sonora, după ce a adus ploi abundente în Baja California Sur
Uraganul Polo a adus ploi abundente în jumătatea sudică a peninsulei mexicane Baja California în cursul dimineții de marți, iar meteorologii estimează că acesta va atinge uscatul în statul Sonora în orele următoare, informează Reuters. Polo, un uragan de categoria 1, ar urma să lovească orașul costier Guaymas din statul
Tokyo se confruntă cu cea mai lungă serie de zile ploioase din istoria înregistrărilor sale
Tokyo a înregistrat marți cea de-a 34-a zi consecutivă cu ploaie, care marchează cea mai lungă serie observată vreodată de la începutul din 1886 al statisticilor sale comparabile, a anunțat Agenția Meteorologică din Japonia (JMA), citată de AFP. Deși sezonul ploilor se încheie în mod normal în luna iulie la Tokyo,