După Acordul de la Paris, catastrofe climatice în serie
Temperaturi record în Antarctica, banchize ameninţate cu dispariţia, secete repetate, uragane în serie... De la semnarea în 2015 a Acordului de la Paris, efectele încălzirii globale au fost din ce în ce mai vizibile, relatează miercuri AFP.
"Lumea s-a schimbat după Paris. Şi nu în bine. (...) Asistăm la efecte atribuite schimbărilor climatice cauzate de om (...). Ne confruntăm cu daune", a rezumat recent Saleemul Huq, directorul Centrului internaţional pentru schimbări climatice şi dezvoltare, cu sediul în Bangladesh, una dintre ţările cele mai ameninţate de efectele încălzirii globale.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a fost mai direct: "Omenirea duce un război împotriva naturii. Aceasta este sinucidere, pentru că natura răspunde întotdeauna lovitură cu lovitură, iar ea o face deja cu o forţă şi o furie din ce în ce mai mari". Observaţii şocante, exprimate săptămâna trecută cu ocazia prezentării raportului anual preliminar al Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM).
.jpg)
Foto: (c) Dedy Istanto / Xinhua
Din ce în ce mai cald
Anii de după 2015 au fost cei mai călduroşi înregistraţi vreodată.
2016 este anul care se clasează pe prima treaptă a podiumului, cu o temperatură medie cu 1,2 grade Celsius mai ridicată în comparaţie cu perioada preindustrială (Acordul de la Paris vizează menţinerea acestei încălziri sub 2 grade Celsius şi, pe cât posibil, chiar 1,5 grade Celsius). Iar 2020 se anunţă unul dintre cei mai călduroşi trei înregistraţi până în prezent, chiar dacă este un an în care există şanse să se manifeste "La Nina", un fenomen meteorologic cu tendinţă de răcire a temperaturilor globale.
Europa a cunoscut în 2019 o caniculă estivală intensă. Iar încălzirea şi-a făcut simţit prezenţa inclusiv în Siberia unde, la 20 iunie 2020, a fost înregistrată o temperatură istorică de 38 de grade Celsius, în oraşul Verhoiansk. Aceeaşi tendinţă a fost consemnată şi în Antarctica. La începutul lunii februarie, oamenii de ştiinţă brazilieni au înregistrat 20,75 grade Celsius la extremitatea vestică a Peninsulei Antarctice (recordul nu a fost încă omologat).
Foto: (c) NASA WORLDVIEW / EPA
Gheaţa se topeşte, apa creşte
Consecinţele sunt directe asupra regiunilor polare. În octombrie, suprafaţa banchizei arctice a atins cel mai scăzut nivel înregistrat în acest sezon. De asemenea, rata sezonieră de creştere a banchizei arctice a fost mai mică decât în mod normal. În plus, mai multe studii ştiinţifice au constatat că gheaţa calotei din Groenlanda se topeşte într-un ritm fără precedent, în timp ce gheaţa "continentului alb" din regiunile de la Polul Sud este, de asemenea, fragilizată.
Această topire declanşează un cerc vicios: gheaţa îşi pierde coeficientul de reflexie, ceea ce face ca razele soarelui să fie, prin urmare, absorbite în mai mare măsură, iar apa din gheaţa topită încălzeşte banchiza, care se topeşte şi mai mult...
Fenomenul contribuie, de asemenea, la creşterea oceanelor, al căror nivel a urcat 15 centimetri în secolul XX, potrivit experţilor ONU în domeniul climei. Aceştia avertizează că până în 2050 peste un miliard de persoane care trăiesc în zonele de coastă, joase, ar putea fi în pericol.
Foto: (c) Redazione Telenews / EPA
Furtunile se dezlănţuie
Efectele încălzirii climei asupra oceanelor se reflectă şi în fenomenele meteorologice extreme.
"Prin reducerea cantităţii de gheaţă este augmentată şi încălzirea, iar dacă zona arctică se încălzeşte se poate modifica circulaţia "jet stream" (curenţii de altitudine), care creează condiţiile noastre meteorologice", a explicat într-o înregistrare video Nathan Kurtz, cercetător la Centrul de zboruri spaţiale Goddard, administrat de NASA.
Uraganele şi alte cicloane sunt alimentate cu precădere de căldura apei. Dacă temperatura apei creşte, furtunile care se formează vor avea astfel "combustibil". Iar dacă este complicat de pus un singur episod meteorologic pe seama încălzirii climei, creşterea intensităţii acestor fenomene reprezintă un semn, potrivit cercetătorilor.
Ultimele cinci sezoane de furtuni formate în Oceanul Atlantic au înregistrat o activitate peste medie. Sezonul uraganelor din 2020, care tocmai s-a încheiat, a doborât toate recordurile, cu 30 de furtuni suficient de puternice pentru a fi denumite (recordul precedent era de 28 de furtuni, în 2005). Lista numelor latine prevăzute pentru acestea a fost epuizată, iar Centrul Naţional al Uraganelor (NHC) din SUA a fost nevoit să apeleze în schimb la alfabetul grecesc.
Nici celelalte regiuni nu sunt cruţate. În martie 2019, două cicloane au devastat coasta Oceanului Indian din sudul Africii, aproape ştergând de pe hartă al doilea oraş din Mozambic, Beira, şi lăsând în urmă peste 600 de morţi şi sute de mii de sinistraţi. În 2017, regiuni din Asia de Sud şi în special Bangladesh, au fost devastate de inundaţii uriaşe, provocate de un sezon musonic extraordinar.
Foto: (c) DANNY CASEY / EPA
Secetă şi mega-incendii
La cealaltă extremitate a spectrului, episoadele de secetă sunt în creştere.
În timpul verii australe 2017/2018, cei 3,7 milioane de locuitori din Cape Town din Africa de Sud s-au confruntat cu ameninţarea unei "zile zero", fără apă curentă. Sub efectul unei secete care s-a prelungit din 2015, rezervoarele de apă au secat. O situaţie accentuată probabil de trei ori sub efectul încălzirii globale, potrivit cercetătorilor de la World Weather Attribution (WWA).
Însă cele mai spectaculoase consecinţe sunt "mega-incendiile" de vegetaţie, care au devastat numeroase regiuni de pe glob, din Australia până în Statele Unite şi Siberia. Declanşarea lor nu este în mod direct asociată cu încălzirea climei, însă aceasta din urmă favorizează condiţiile de propagare a focarelor.
În Australia, probabilitatea unui sezon de incendii la fel de intens ca ultimul a crescut cu 30% din 1900 din cauza încălzirii globale, conform modelelor climatice ale WWA.
În Siberia, an după an, "incendii zombie" au reapărut după ce au mocnit sub sol care nu mai este îngheţat suficient în profunzime. În plus, topirea acestui "permafrost" poate elibera în atmosferă cantităţi imense de gaze cu efect de seră.
Incendiile au devastat şi Amazonia, cauzate în principal de defrişările pentru agricultură. Însă, diminuarea suprafeţei acoperite de acest "plămân verde", importantă pentru captarea dioxidului de carbon din atmosferă, riscă să agraveze în continuare schimbările climatice, avertizează experţii.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Hrană în pericol
Agricultura, în special cea intensivă, reprezintă o sursă importantă de gaze cu efect de seră, iar intensificarea evenimentelor climatice extreme ameninţă securitatea alimentară. "Producţia agricolă este extrem de sensibilă la condiţiile climatice", aminteşte cel mai recent raport anual al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie - FAO. Iar "schimbările climatice afectează, de asemenea, peştii şi alte populaţii acvatice". AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Cutremur în Filipine/ Bilanțul urcă la 55 de morți
Echipele de salvare filipineze au înfruntat vineri ploaia și replicile seismice în încercarea de a găsi persoanele date dispărute în urma puternicului cutremur, soldat cu 55 de victime, produs la începutul săptămânii în sudul arhipelagului, transmite AFP. Seismul cu magnitudinea 7,8, care s-a produs luni î
Schimbări climatice: De patru ori mai multe aisberguri se desprind din ghețarii din Groenlanda
Ghețarii groenlandezi eliberează de patru ori mai multe aisberguri decât în urmă cu 25 de ani din cauza schimbărilor climatice, un fenomen ale cărui implicații se extind asupra traficului maritim și ecosistemelor marine, potrivit unui studiu publicat joi de Universitatea Tehnică din Danemarca (DTU), informează AFP. ''Rezult
OMS a publicat un ghid actualizat pentru protecția împotriva caniculei
Biroul Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS/Europa) a publicat joi Ghidul actualizat privind Planurile de Acțiune pentru Caniculă și Sănătate (Heat-Health Action Plans Guidance), oferind un cadru științific guvernelor din întreaga lume pentru a organiza eficient măsuri de protecție împotriva caniculei, transmite Xinhua.
Fenomenul climatologic El Nino a început, anunță agenția americană NOAA
Fenomenul climatologic El Nino, care cauzează secete, inundații și temperaturi record în diverse regiuni ale lumii, a început ''pe parcursul lunii trecute'', a anunțat joi Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) din Statele Unite, informează AFP. Agenția americană estimează la 63% riscul unui fenomen
Indonezia /Inundațiile devastatoare au dus la moartea a cel puțin 7% din populația unei specii rare de urangutan
Inundațiile și alunecările de teren mortale petrecute anul trecut în insula indoneziană Sumatra au dus la dispariția a cel puțin 7% din populația totală a urangutanului Tapanuli, o specie în pericol de dispariție, se arată într-un nou raport publicat miercuri, informează Reuters. Inundațiile și alunecările de teren aduse de un ciclon au dus l
Avertismentul climatologilor: Încălzire record și amenințări la adresa programelor de observare a Pământului
Încălzirea globală se intensifică, iar creșterea nivelului apelor se accelerează, a avertizat joi un grup de climatologi de renume, exprimându-și, de asemenea, temerea față de dispariția mai multor sisteme de observare a climei din cauza unor decizii bugetare și 'geopolitice', transmite AFP. Peste 70 de oameni de știință din 17 țări - print
Cutremur cu magnitudinea 6 în largul peninsulei Kamceatka
Un cutremur cu magnitudinea 6 s-a produs joi în Oceanul Pacific, în largul peninsulei Kamceatka din Orientul Îndepărtat al Rusiei, a anunțat filiala locală a ministerului rus pentru Situații de Urgență într-un comunicat citat de AFP. Seismul s-a produs la o adâncime de 29 de kilometri, epicentrul său fiind situat la 42 de kilometr
Cutremur în Filipine/ Bilanțul urcă la 47 de morți și peste 346.000 de persoane afectate
Cel puțin 47 de persoane au murit, 31 sunt date dispărute și 688 au fost rănite în urma unui cutremur cu magnitudinea 7,8 care a lovit luni sudul insulei Mindanao din Filipine, a anunțat joi Consiliul Național pentru Reducerea și Gestionarea Riscurilor de Dezastre (NDRRMC), informează agenția de presă Xinhua. NDRRMC a declarat că seismul a afectat peste
Furtuna Cristina, care a provocat un deces în Guatemala, a fost retrogradată
Depresiunea tropicală Cristina se apropie de El Salvador, miercuri noapte (ora locală), urmând să aducă precipitații periculoase pe coasta de vest a Americii Centrale până a doua zi, după ce a provocat un deces în Guatemala, informează AFP. O alunecare de teren produsă în orașul Nahuala, din vestul Guatemalei, s-a soldat cu moartea unui
Probabilitate în creștere pentru un episod foarte puternic al fenomenului El Nino, avertizează serviciul Copernicus
Experții internaționali în meteorologie sunt din ce în ce mai convinși că un fenomen El Nino foarte puternic se va produce în acest an, a anunțat miercuri Observatorul climatic european Copernicus, informează AFP. 'De la 1 mai la 1 iunie, toate modelele și-au revizuit prognozele în creștere', a declarat directorul acestui servic
O structură geologică uriașă, de forma unui evantai, descoperită sub calota glaciară din estul Antarcticii
Oamenii de știință au descoperit o structură gigantică, în formă de evantai, care conectează mai multe bazine bine-cunoscute, aflate adânc sub calota glaciară a Antarcticii de Est, conform unui nou studiu, publicat pe 3 iunie în revista Nature Geoscience, care arată că este posibil ca această structură să se fi format în urma fragmentării străvechiulu
Lacul Velence din Ungaria este pe cale să sece, punând în pericol turismul și fauna sălbatică
Se preconizează că nivelul apei din cel de-al treilea lac ca mărime din Ungaria va scădea până la noi valori minime în această vară, din cauza schimbărilor climatice și a deceniilor de gestionare defectuoasă a resurselor de apă, punând în pericol ecosistemul și industria turistică, au declarat mai mulți experți și localnici, informează Reuters.
Poluanți eterni: O agenție a UE consideră că TFA este 'toxic pentru reproducere'
Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) consideră că TFA - acidul trifluoroacetic, prezent în apa de la robinet - este 'toxic pentru reproducere', a transmis miercuri această instituție, informează AFP. TFA, utilizat pe scară largă în industrie și ca erbicid, este, de asemenea, o substanță 'foarte persistentă și foarte mobilă, s
Turcia dezvăluie prioritatea sa pentru COP31: electrificarea
Președinția turcă a următoarei conferințe globale pentru climă (COP31) a îndemnat marți țările lumii să își ia angajamentul de a dezvolta utilizarea electricității, dar într-un mod voluntar și neobligatoriu, informează AFP. Cu cinci luni înainte de COP31, care se va desfășura în orașul Antalya în perioada 9-
O echipă de oameni de știință propune diseminarea de substanțe chimice pe orbită pentru protecție împotriva furtunilor solare
O echipă de oameni de știință de la Universitatea din Boston propune o metodă de a întări în mod activ magnetosfera terestră pentru a face față furtunilor solare, folosind o flotă de sateliți meniți să preia impactul major al furtunilor solare, înainte ca acestea să lovească Terra, transmite marți Space.com care citează un material știinșțific publi