Greta Thunberg, adolescenta suedeză devenită celebră pentru activismul său radical de mediu, le-a cerut joi liderilor europeni să acţioneze de urgenţă împotriva schimbărilor climatice, observând că liderii politici "au renunţat" practic la posibilitatea de a le oferi un viitor decent generaţiilor viitoare, transmite Reuters.

Într-o scrisoare deschisă publicată pe climateemergencyeu.org şi semnată de câteva mii de persoane, printre care şi experţi climatologi, actori şi activişti de mediu, tânăra în vârstă de 17 ani a solicitat statelor să înceapă să trateze schimbările climatice şi dezastrul ecologic "ca pe o urgenţă".

Scrisoarea a fost dată publicităţii înaintea summitului Consiliului European de vineri, unde reprezentanţii celor 27 de ţări din cadrul Uniunii Europene vor încerca să ajungă la o înţelegere cu privire la viitorul buget european şi la un pachet financiar ca răspuns la şocul economic provocat de măsurile restrictive împotriva noului coronavirus.

Printre solicitările formulate în scrisoare se numără şi stoparea imediată a tuturor investiţiilor pentru prospectarea şi exploatarea zăcămintelor de hidrocarburi, în paralel cu încetarea rapidă a acordării de subvenţii pentru combustibilii fosili.

De asemenea, prin această scrisoare se solicită limitarea "bugetelor anuale de carbon" pentru a scădea volumul de gaze cu efect de seră pe care-l pot emite ţările în scopul creşterii şanselor de a menţine creşterea temperaturii medii globale în limita de 1,5 grade Celsius, limită menţionată în Acordul cu privire la climă de la Paris din 2015.

"Înţelegem şi ştim foarte bine faptul că lumea este complicată şi că ceea ce noi solicităm nu este uşor de realizat. Schimbările necesare pentru siguranţa omenirii pot părea nerealiste. Este însă mult mai nerealist să crezi că societatea noastră va putea supravieţui încălzirii globale spre care ne îndreptăm, precum şi consecinţelor ecologice dezastruoase ale continuării ca şi până acum", se mai precizează în scrisoare.

Semnatarii scrisorii mai solicită politici climatice care să-i protejeze pe muncitori şi categoriile vulnerabile şi să reducă inegalităţile economice, rasiale şi de gen, precum şi măsuri pentru "protecţia" democraţiei. AGERPRES/(AS - autor: Codruţ Bălu, editor: Ana Bîgu, editor online: Simona Aruştei)